#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei” nr. 1/1921: Eruditul mircist Ion Marin Sadoveanu, la 127 de ani de la naștere


Ion Marin Sadoveanu (pseudonimul literar al lui Iancu-Leonte Marinescu) (n. 15 iunie 1893, București – d. 2 februarie 1964) a fost prozator, poet, dramaturg şi eseist român, cronicar dramatic şi istoric al artei teatrale, catalizator al mișcării artistice interbelice.
În revista „Analele Dobrogei” Anul II nr. 1/1921, care poate fi răsfoită online în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, am găsit o poezie a acestui erudit scriitor, dramaturg și romancier român, care a finalizat gimnaziul la Liceul „Mircea cel Bătrân”, în anul 1908, întrucât tatăl său era medic în Constanța.

„TOAMNA TÂRZIE
De astă vară port cu mine
Mototolit ca o batistă,
Un câmp de maci şi de gherghine
Şi'n ciuda negurii de-afară
Întind, cu mintea înflorită,
În toamnă, petece de vară.
Și urc încet de tot șoseaua
Îmbrăţişată de caişi,
Pe care-n praful cald şi moale.
Toti paşii satului sunt scrişi.
Clipesc în aer rândunele
Ca mii de gene peste soare...
Un cerc de foc îmi simt pe tâmple
Şi-un bob fierbinte de sudoare...
............................................
............................................
Afară nori'ngroapă luna
Şi-aud cu-aripa-i de mătase
Cum vântul face cruci pe case,
Iar ploaia-aplaudă într-una”.


Fișă bibliografică

1893 - La 15 iunie se naşte la Bucureşti, Iancu Leonte Marinescu, viitorul Ion Marin Sadoveanu, fiul medicului Nicolae Marinescu şi al Emiliei Marinescu, născută Petrescu.
Şcoala primară o face la Constanţa, unde tatăl său era medic primar. A urmat gimnaziul „Mircea cel Bătrân” pe care l-a absolvit în 1908
1908-1912 - Urmează Liceul „Sf. Sava" din Bucureşti.
1912 - Debutează cu poezia Apus în "Revista celor şase", scoasă împreună cu alţi colegi de liceu. Debut publicistic în "Flacăra".
1912-1916 - Urmează Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.
1914 - Călătoreşte în Elveţia.
1919 - Se căsătoreşte cu Maria Bârsan, viitoarea actriţă Marietta Sadova.
1919-1921 - Studii de drept si germanistică la Paris. Frecventează lecţiile teatrale ale lui Jacques Copeau şi Lugne-Poe.
1920 - Moare tatăl său.
1921 - Împreună cu Tudor Vianu, fondează cercul „Poesis", cu scopul de a populariza, prin conferinţe, fenomenul artistic european. Colaborează la „Viaţa Românească" şi „Gândirea".
1926 - Debutează cu publicarea volumului Dramă şi teatru, analiză a fenomenului teatral atât ca text, cât şi ca spectacol. Este inspector al teatrelor, apoi inspector general.
1927 - Publică misterul dramatic Anno Domini şi drama în versuri Metamorfoze. Divorţează de soţia sa, Maria Bârsan.
1930 - Publică volumul de versuri în maniera tradiţionalistă Cântece de rob.
1932 - Apare piesa de teatru „Molima”, impregnată de o atmosferă ibseniană. La iniţiativa sa este inaugurată Academia de Studii Teatrale.
1933 - Publică De la Mimus la Baroc, antologie de texte dramatice adnotate.
1933-1940 - Este director general în Ministerul Cultelor şi Artelor.
1934 - Traduce Richard al lll-lea de Shakespeare. Participă la Congresul internaţional al Teatrului, la invitaţia lui Luigi Pirandello.
1939 - Călătoreşte prin Europa. Se căsătoreşte cu actriţa Marietta Anca, dar divorţează doi ani mai târziu.
1941-1942 - Este redactor la „Timpul”.
1942 - Publică Drama şi teatrul religios în Evul Mediu, sectiune a unei proiectate Istorii universale a dramei şi teatrului.
1944 - Publică „Sfârşit de veac în Bucureşti”, o capodoperă românească de tip balzacian.
1945 - Scrie la romanul Zorii Bunei-Vestiri, rămas nepublicat.
1950 - Traduce Roşu şi negru de Stendhal. Este redactor la „Universul”.
1956-1958 - Este director al Teatrului National „I. L. Caragiale" din Bucureşti. Traduce Uimitoarele călătorii şi aventuri pe uscat şi pe apă ale Baronului von Munchhausen.
1957 - Publică Ion Sântu, romanul unei formaţii spirituale. Traduce Ulciorul sfărâmat de Heinrich von KIeist.
1958 - Este membru al Comisiei Naţionale UNESCO.
1959 - Publică romanul Sistemul celor 24 de sori.
1962 - Publică Taurul mării, în care evocă viaţa din vechiul oraş dobrogean Histria.
1963 - Publică nuvela Akho şi Tao. A fost decorat cu Ordinul Muncii cl. a-II-a.
1964 - La 2 februarie, Ion Marin Sadoveanu moare la Bucureşti, în biroul său.

Sursa text: tititudorancea.com


Citește și:

Constanţa de odinioară Peninsula, ca o bătaie de inimă (galerie foto)


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

325
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

757
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1283
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1444
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1685
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1552
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1503
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1476
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1210
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1273
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1154
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1106
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1309
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1382
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2058
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1603
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1729
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1279
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1361
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1058