#DobrogeaDigitală: Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ din Cernavodă - „Temelia i s-a pus în anul 1882“

Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena. Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
  • După expunerea primelor șase capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaptelea capitol, „Biserica“. 

Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
 
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.
 
Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
 


Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.
 
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.
 
Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.
 
Așadar, după cum punctează autorul, „să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După expunerea primelor șase capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaptelea capitol, „Biserica“. Pe parcursul acestui capitol vom descoperi poveștile bisericilor din Cernavoda, fiind prezentate toate lăcașurile de cult din localitate.

Mergem mai departe cu o biserică construită, potrivit autorului, în jurul anului 1882, mai exact Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ din Cernavodă. Autorul expune larg istoria impresionată a acestui loc, aducând aminte de ctitori, stilul arhitectural, interiorul biserici. În ediția viitoare vom aduce în atenție preoții care au slujit în Cernavodă până la data publicării lucrării, respectiv 1938, potrivit informațiilor adunate de semnatarul volumului. Revenind, redăm mai jos generoasa descriere a Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ din Cernavodă:
 
„Deşi în vorbirea curentă a băştinaşilor este numită «biserica nouă», totuşi are o vechime de peste 40 de ani. Temelia i s-a pus în anul 1882, după cum indică epigraful ce se află deasupra uşii dela intrare, iar după 13 ani adică în 1895 a fost sfinţită de către Episcopul D. D. Partenie, titularul Episcopiei Dunării de Jos, de care depindea Dobrogea, administrativ-bisericesc, în acea vreme.
 
Această biserică este construită în stil bizantin adică acel stil al cărui plan are la bază forma unei cruci bizantine, cu remarca că braţul de jos, sau mai bine zis dinspre apus este mai lung decât celelalte trei iar rotonda, adică centrul crucii se închee sus cu o cupolă, sprijinită pe patru arce de boltă, din care trei deschid absidele laterale (strane şi altarul).
 
Stâlpii ornamentali la extremităţile de sus şi care susţin atrium sau aula, cât şi bolta rotundă şi mare, precum și ferestrele dreptunghiulare cu extremităţile de sus bine executate, sunt tot în stilul bizantin.
 
Interiorul este distribuit în pridvor, naos şi altar. În pridvor nu sunt zugrăvite scene paradisiace cum este uzul bisericesc în genere ci la intrare sunt zugrăvite chipurile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, apoi chipul Episcopului Partenie, acel ce a târnosit biserica precum și chipul primarului de atunci Athanasie Rădulescu, considerat ctitorul bisericii, datorită muncii depusă la ridicarea sfântului locaş.
 
Tot aci se găseşte cafasul pentru cor şi pangarul. Spre deosebire de alte biserici, pridvorul nu este separat de naos, nici prin zid şi nici prin stâlpi.
 
Partea bisericii dinspre pridvor, zisă în vechime biserica de sus, iar acum cunoscută ca locul unde stau femeile, are zugrăvite chipurile Sf. Ecaterina, a Sf. Paraschiva, şi Cina cea de taină. În sânul bisericii, sunt pictate pe absida stângă Invierea Domnului, pe absida dreaptă Naşterea Domnului, cum şi chipurile Sf. Mucenici Gheorghe. Dimitrie etc.
 
Altarul, destul de spaţios, este împodobit cu chipul Sf. Fecioarei Maria şi a Sf. Părinţi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Tâmpla artistic sculptată în stejar masiv este de o armonie fără pereche.
 
Pictura bisericii este opera renumitului pictor Vermont şi din informaţii, aci a debutat ca pictor de biserici. Scena Invierii şi naşterii Mântuitorului n'au nimic convenţional ci sunt de un realism impresionant.
 
În timpul războiului mondial, 1916-1918, biserica a fost bombardată de artileria inamică, iar în timpul ocupaţiunii, a fost profanată de trupele duşmane. Făcând foc de pae în ea, interiorul atât în ce priveşte pictura cât şi zidăria, fiind deteriorate, s'a simţit de timpuriu nevoia unor reparaţiuni radicale.
 
Resfinţirea i s'a făcut imediat după război de preotul T. Ciocan, parohul bisericii, iar cu pictura şi celelalte reparaţiuni s'a temporizat până în l 936, când din iniţiativa preoţilor C. Coadă şi T. Samoilă şi cu concursul întregului consiliu bisericesc s'a angajat pictorul P. Ioanid pentru spălatul picturii, reparaţuni, etc. cu suma de 100.000 Lei. S'a conservat întru totul caracterul picturii lui Vermont, afară de turlă, care este complect opera pictorului Ioanid.
 
Şi în ce priveşte pictura, stilul e tot bizantin adică, reprezentând sfinți nimbaţi, figuri ascetice, iar podoaba veşmântară simplă. Multe din icoane sunt donate de credincioşii bisericii şi sunt executate cele mai multe de Vermont, iar altele de pictorul C. Ionescu, etc. La intrarea în biserică, deasupra uşii, se află această inscripţie:
 
«Ziditu-s'a această Sfântă şi Dumnezeească biserică cu hramul Sfintilor împăraţi «Constantin şi Elena» cu osteneala domnoului Athanasie Rădulescu, soţia sa Elena şi fii Ion, Ecaterina și Constantin şi a altor pioşi creştini care au binevoit a ajuta după puterea lor precum şi cu puternicul sprijin al domnului Ministru al Cultelor Tache Ionescu.
 
Temelia s-a pus la anul mântuirii 1882, terminându-se cu ajutorul lui D-zeu, la anul 1895 spre mărirea Creatorului a toate şi spre pomenirea celor ce s'au ostenit spre clădirea ei în zilele M. S. Regelui Carol I, fiind pe scaunul mitropolitan din Bucureşti Înalt Prea S. S. Mitropolitul Primat al Românie D. D. Ghenadie, iar episcop al Eparhiei Dunării de jos Sf. D. D. Partenie.»“
 
Va urma.
 
Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
 
Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Citește și:

#DobrogeaDigitală : Despre Cernavodă - „Această biserică, o casă simplă de rugăciuni, construită din nuele de pământ”


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

439
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Florus (sec. II) -„Rezumat în două cărți al tuturor războaielor lui Titus Livius, vreme de 700 de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Florus (sec. II) -„Rezumat în două cărți al tuturor războaielor lui Titus Livius, vreme de 700 de ani”

863
#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Valorează mult mai mult de cât reputația ce are“ (II)

#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Valorează mult mai mult de cât reputația ce are“ (II)

630
#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Reputația de insalubritate ce o are Dobrogea este foarte exagerată“ (I)

#DobrogeaDigitală: Starea sanitară a Dobrogei din anul 1879 - „Reputația de insalubritate ce o are Dobrogea este foarte exagerată“ (I)

895
#citeșteDobrogea: Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

#citeșteDobrogea: Întreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

2037
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Artemidor (sec. II) - „Tălmăcitor de vise”

2146
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Aelianus(sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Aelianus(sec. II-III) - „Despre animale”, „Felurite istorioare”

2104
#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Satul Sfântul Gheorghe - „Este mai mult un sat oriental şi cu străzile pline de nisip“

2055
#citeșteDobrogea: Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

#citeșteDobrogea: Viceamiralul Constantin Niculescu - Rizea, un ofițer devotat, în slujba Marinei Române

2192
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Gellius (sec. II) - „Nopțile atice”

2703
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Apuleius (sec. II) - „Apologia”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Apuleius (sec. II) - „Apologia”

2590
#DunăreaCălăuzăTuristică: Insula Șerpilor - „Se bucura de un renume mai mare, căci pe dânsa se ridica templul de marmură albă al lui Achille“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Insula Șerpilor - „Se bucura de un renume mai mare, căci pe dânsa se ridica templul de marmură albă al lui Achille“

2487
#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

#DunăreaTuristică: Sulina în anii 1930 - „Se găsesc în Sulina hoteluri, câteva restaurante, băcănii, cofetării, ceainării“

2504
#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

#citeșteDobrogea: Bulgari rămași în Dobrogea după schimbul de populație din 1940

2739
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Paradoxograful lui Rohde (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Paradoxograful lui Rohde (sec. III)

3040
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Clemens (sec. II-III) - „Covoarele”

3137
#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

3413
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Maximus (sec. II) - „Discuții”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Maximus (sec. II) - „Discuții”

3480
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II) - „Despre prozodia generală”

3667
#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“

#DunăreaCălăuzăTuristică: Tulcea în anii 1930 - „Excelează prin produsele sale“

3682