#DobrogeaDigitală: Cariera Iacobdeal, locul care „a adunat neamuri diferite”

  • În apropierea fostei cetăți Troesmis și a comunei Turcoaia, se ridică semeț Dealul lui Iacob sau Iacobdeal.

Azi, principala atracție a dealului o constituie lacul antropic, format în vechea carieră de granit exploatată în urmă cu zeci de ani. Dinamitarea uneia dintre galerii, a făcut ca apa din pânza freatică să inunde locul și astfel s-a creat lacul.



Așa cum cetatea Troesmis, locul unităților  Legiunea a V-a Macedonica și a II-a Hercula, aduna „oameni veniţi din toate părţile lumii, (...) familii din Planina, alăturea cu altele venite din Faventia ori din Oescus”, așa și cariera de granit de la Iacobdeal a adunat din „câştig ori nevoia de a trăi, a adunat în apropiere, sub coasta dealului, neamuri diferite, care se străduiesc să-şi scoată pâinea zilnică din măruntaiele de piatră ale muntelui”.

Amănunte despre cum se desfășura o zi în carierea Iacobdeal în prima jumătate a secolului trecut, ne oferă lucrarea „O țară ca în povești”, volumul 1 , apărut în anul 1939 și semnată de academicianul Ion Simionescu:

Cu cât te apropii de el cu atât liniştea de până acum e întreruptă de ecoul unor zgomote sacadate, unele mai regulate, altele cu zvâcnituri intermitente. Lovituri de ciocane se împletesc cu zângănit de vagonete ori scârţâit de roţi. Muntele e în totul de granit; oamenii taie blocuri, duse înainte de război şi la Odessa, pentru pavarea străzilor. Aşa se lămureşte viaţa şi gălăgia din preajma lui. Barăci de scânduri formează un sat provizoriu..”

Italieni, bulgari, români etc., bărbați, dar și femei, fiecare cu bucuriile lui, cu necazurile lui, lucrau departe de casă și trăiau într-un sat de barăci de lemn de la poalele dealului:

După ce încetează lucrul, nelipsita cantină e plină de lume. În sala lungă, cu șiruri de mese, simple scânduri abia geluite, se aud toate limbile. Pe culmile de sus stau înşirate frânghii, căldări, alături de opinci ori bocanci, tot ce e nevoie pentru viaţa unui sat în formaţie, a unui popas vremelnic în izolarea ţinutului întins. De o parte stau grămadă câţiva italieni. Doi din ei joacă jocul favorit, gălăgios. Se aud numai numere: Tre-cinque-due. răzbesc cu pumnul în masă, desfăcând degetele repede, ca să se potrivească cu numerele enunţate. Alţii stau de vorbă, gălăgioşi, cu gesturi iuţi, într-una săltând surtucul azvârlit pe umăr. Unul singur s-a tras mai la o parte. Cu capul între palme, cu coatele răzimate pe masă, cată unde-va departe, prin raza de lumină ce străbate dintr-o crăpătură. Se vede pe plaiurile de lângă Verona, unde a lăsat nevastă şi copii, silit de nevoi la pribegie. Aude în şoaptă cântecul de leagăn: Dormi. Susurra il vento una preghiera / Passa per laure un tacito sospir; / Ne la tristezza de l'azzura sera, / Dormi - dolce e dormir!
La altă masă stau îngânduraţi, cu sprâncenele încruntate, doi bulgari. Pun la cale ceva. Economi, nu iau nimic; din vreme în vreme fac se ţâşnească printre dinţi o aruncătură de stupit. Mai încolo doi flăcăiandri români, își dau cu coatele când intră în dugheană vre-o fetişcană, cerând pâine pentru cină. Acelaşi amestec de neamuri, ca şi în vremea când pe aici patrulau legionarii din a 5-a armată macedoneană”.

#citește mai departe în  lucrarea „O țară ca în povești”, volumul 1.

Sursă foto: domeniul public
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:
#DobrogeaDigitală Eroul Traian Boncotă din Movila Verde, executat în Basarabia
 

 
 
 
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. Caracteristicile tehnico-tactice ale distrugătoarelor tip R

#DobrogeaDigitală: „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. Caracteristicile tehnico-tactice ale distrugătoarelor tip R

908
#DobrogeaDigitală: „România și influența balcanică”

#DobrogeaDigitală: „România și influența balcanică”

758
#DobrogeaDigitală: Vasile Pârvan, cel care a plasat Dobrogea pe harta arheologică europeană

#DobrogeaDigitală: Vasile Pârvan, cel care a plasat Dobrogea pe harta arheologică europeană

756
   Sub egida Filialei Constanța a Societății de Științe Istorice din România: Acordarea Premiului „Gheorghe Dumitrașcu” lui Ion Moiceanu și Constantin Cheramidoglu

Sub egida Filialei Constanța a Societății de Științe Istorice din România: Acordarea Premiului „Gheorghe Dumitrașcu” lui Ion Moiceanu și Constantin Cheramidoglu

1209
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Viaţa cultural-ştiinţifică şi spiritualitatea marinărească

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Viaţa cultural-ştiinţifică şi spiritualitatea marinărească

1499
#DobrogeaDigitală: Aniversarea de 40 de ani a Liceului „Mircea cel Bătrân“, anul 1936 – „O serbare de aniversare ca să-şi atingă ţinta, trebue să ne înalţe sufletele“

#DobrogeaDigitală: Aniversarea de 40 de ani a Liceului „Mircea cel Bătrân“, anul 1936 – „O serbare de aniversare ca să-şi atingă ţinta, trebue să ne înalţe sufletele“

2591
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Învăţământul de marină între 1945 şi 1958

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Învăţământul de marină între 1945 şi 1958

2128
#citeșteDobrogea: Panait Cerna, la 140 de ani

#citeșteDobrogea: Panait Cerna, la 140 de ani

1533
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea - ultim popas, marginea pământurilor româneşti”

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea - ultim popas, marginea pământurilor româneşti”

1757
#DobrogeaDigitală: Dumitru Caramitru, la 75 de ani!

#DobrogeaDigitală: Dumitru Caramitru, la 75 de ani!

1375
 Vluisiti zboarî armâneșțî: Nuși Tulliu - Sursum corda! ʼN sus inimile: «De la Pind și pânʼ la Mare, să cântăm, Români, cântați. Și la Pind și la Carpați, pretutindeni unde sʼfrați!»

Vluisiti zboarî armâneșțî: Nuși Tulliu - Sursum corda! ʼN sus inimile: «De la Pind și pânʼ la Mare, să cântăm, Români, cântați. Și la Pind și la Carpați, pretutindeni unde sʼfrați!»

1480
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu.  Regimul navigaţiei pe Dunăre şi Marea Neagră după cel de-al Doilea Război Mondial

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Regimul navigaţiei pe Dunăre şi Marea Neagră după cel de-al Doilea Război Mondial

1327
#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

#DobrogeaDigitală: „Lăcaşul acesta să îndemne generaţiile viitoare pe drumul senin, crescător şi înfloritor de suflete al culturei româneşti”

1165
#DobrogeaDigitală: „La selecţiunea funcţionarilor, în administraţie, nu cântăreşte decât bagajul politic al individului şi al neamurilor sale”

#DobrogeaDigitală: „La selecţiunea funcţionarilor, în administraţie, nu cântăreşte decât bagajul politic al individului şi al neamurilor sale”

1165
#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Prioritățile marinei comerciale a României între anii 1948 și 1958

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Prioritățile marinei comerciale a României între anii 1948 și 1958

1532
#DobrogeaAcademică: Pandemia și economia. Ce va fi după?

#DobrogeaAcademică: Pandemia și economia. Ce va fi după?

1111
#DobrogeaDigitală: Să ne amintim de Scarlat Vârnav, la 170 de ani de la naștere

#DobrogeaDigitală: Să ne amintim de Scarlat Vârnav, la 170 de ani de la naștere

1119
#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei (II)

#citeșteDobrogea: Panairul - târgul renumit al Dobrogei (II)

1544
#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

#citeșteDobrogea: Calea ferată Constanța-Cernavodă, primul drum feroviar din Dobrogea

1424
 #citeșteDobrogea: Prof.univ.dr.Tasin Gemil, la aniversare

#citeșteDobrogea: Prof.univ.dr.Tasin Gemil, la aniversare

1291