#DobrogeaDigitală: Centenar Nicolae Gostar, arheologul îndrăgostit de Dobrogea

Născut la 2 martie 1922, în Deva, dintr-o familie de condiție modestă, cel ce avea să devină un important reper al arheologiei naționale urmează școala în localitatea natală, urmând apoi universitatea la Cluj, la secția de Istorie a Facultății de Litere şi Filozofie.
 
În 1944, este nevoit să întrerupă cursurile fiind încorporat ca militar. Participă cu Batalionul 7 Vânători la luptele pentru eliberarea Transilvaniei și este decorat pentru fapte de arme cu «Bărbăţie şi Credinţă cu spade şi panglică el. a III-a».

Își ia licența Magna cum Laude în 1947 și este numit asistent la disciplina de istorie universală veche, în cadrul Facultăţii de Istorie a Universității din Cluj.

Se specializează în perioada daco-romană și, ca urmare, i se încredinţează elaborarea capitolului Provincia Dacia pentru cea de a doua ediţie a Tratatului de Istoria României, vol. I.



Colaborează fructuos cu Muzeul de Istorie din Constanța, fiind foarte atașat de patrimoniul arheologic din Dobrogea. De altfel, teza sa de doctorat a tratat «Marele monument funerar de la Adamclisi», o contribuţie ştiinţifică deosebită, un model în tratarea exhaustivă a unei tematici istorice, încununarea unui volum uriaș de muncă și de pasiune pentru arheologia ținutul dintre Dunăre și mare, unde a săpat, a descoperit și a studiat o serie de inscripții, despre care a scris în studiile sale epigrafice, de înaltă ținută științifică: «Lupta populațiilor de la gurile Dunării împotriva autorităților romane» (1961); «Miliariu roman din nordul Dobrogei» (1963); «Monumente epigrafice inedite din lapidariul Muzeului regional de arheologie Dobrogea» (1963) ; În volumul «Noi monumente epigrafice din Scythia Minor» (1964); «Misiunea lui Tiberius Claudius Pompeianus la gurile Dunării» (1968) ; «Inscripțiile de la Tropaeum Traiani»; (1969); «Despre mormântul lui Ovidiu la Tomis» (1970).

Chiar dacă a condus săpături pe tot cuprinsul țării, la aşezările neolitice de la Rastu şi de la Hăbășești, la castrul roman de la Mehadia şi cel de la Orăştioara de Sus, la cetăţile dacice de la Costeşti, Blidaru, Făeragul, Piatra Roşie, și Grădiştea Muncelului, totuși Dobrogea a exercitat o fascinație aparte pentru profesorul Nicolae Gostar, fiind permanent prezent la sesiunile științifice organizate în orașul de la malul mării, cu o serie de comunicări unde a adus interpretări noi, primite cu mare interes de lumea științifică.

Nicolae Gostar s-a stins la Constanța, în ziua de 23 octombrie 1978, chiar în prima zi a Sesiunii științifice organizate de muzeul tomitan.

Din volumul „Noi monumente epigrafice din Scythia Minor”, aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța și unde Gostar semnează alături de A. Aricescu, V. Barbu, Gh. Poenaru-Bordea și Adrian Rădulescu, vă prezentăm mai jos un fragment:

„Din bogatul material epigrafic inedit aflat în lapidariul muzeului din Constanţa şi din Mangalia, mi-au fost încredinţate pentru publicare cîteva inscripţii dintre care unele prezintă un interes deosebit. Am împărţit aceste monumente în trei categorii: inscripţii cu caracter public, inscripţii cu caracter religios şi inscripţii funerare. Inscripții cu caracter public Inv. L. 372 (Muzeul din Mangalia). Fig. 1. Placă de marmură albă pe care se păstrează un fragment dintr-o horothesia a callatienilor. Dimensiunile : 0,38 X 0,35 X 0,11 m . A fost refolosită în epoca romano-bizantină la un edificiu creştin, cînd a fost transformată într-un capitel cu semnul crucii; mai tîrziu, într-o epocă mai nouă, monumentul a fost din nou folosit ca prag la intrarea unei clădiri, din care cauză suprafaţa scrisă a fost perforată în două locuri, făcînd să dispară o bună parte din textul inscripţiei, deja mutilată. Scrierea este îngrijită. Înălţimea literelor : 0,12 cm.

Deşi inscripţia este extrem de mutilată, totuşi de la început ne putem da seama că textul este identic cu cel al unei inscripţii în limba latină şi cu al alteia în limba greacă, ambele găsite tot la Callatis.

Din text putem deduce că monumentul este de fapt o horothesia a calatienilor, scrisă în mai multe exemplare în limbile greacă şi latină; pînă acum se cunosc trei fragmente, unul în limba greacă şi două în limba latină; pînă acum se cunosc trei fragmente, unul în limba greacă și două în limba latină.
În cele două inscripţii publicate pînă acum, textul horothesiei putea fi întregit pînă la ad lapidem uicensimum et quintum p(edum) II, pe cînd inscripţia noastră continuă hotărnicia pînă la ad lapidem uicensimum et sextum p(edum).

Cuvintul uicensimum, care este un arhaism, ne-ar ispiti să datăm inscripţia în sec. I î.e.n. - I e.n., dar forma literelor din textul grecesc ne indică mai curind sec. II e.n. N-ar fi exclus însă ca inscripţiile să fie copii mai noi după o horothesia extrasă dintr-un decretum imperial mai vechi, sau un senatus consultum din sec. I î.e.n., unde se prevedeau drepturile, imunităţile şi hotarele oraşului Callatis.”

 
#citeşte mai departe în „Noi monumente epigrafice din Scythia Minor”
#„Noi monumente epigrafice din Scythia Minor””
#Autori A. Aricescu, V. Barbu, Gh. Poenaru-Bordea, A. Rădulescu, N. Gostar
 
Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.