#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: „Dobrogea, o adevărată corabie a lui Noe”

Profesorul dr. R.I. Călinescu a făcut, în vara anului 1935, o incursiune pe litoralul dobrogean al Mării Negre, adunându-şi impresiile şi observaţiile ştiinţifice, sociologice, istorice în zece ample reportaje. Acestea au fost cuprinse în lucrarea „Cutreerând Dobrogea meridională“, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa, un volum pitoresc, graţie căruia aflăm informaţii inedite despre oamenii şi locurile din partea de sud a provinciei.  



 
Astăzi ne oprim asupra capitolului III, „Printre tătari”, o elocventă monografie despre seminţia tătarilor din Dobrogea, originea lor, felul în care trăiesc şi muncesc, specificul satelor tătăreşti, ospitalitatea, obiceiurile şi aspiraţiile lor. 


„S'a zis despre Dobrogea că este o adevărată corabie a lui Noe, înţelegându-se prin aceasta nu numai marea diversitate a faunei sale, ci şi indescriptibilul amestec al oamenilor ce o locuesc, adevărată babilonie in timp şi în spaţiu, cu numeroase civilizaţiuni suprapuse, începând dela cele mai străvechi - şi chiar dela aceea a oamenilor primitivi care trăiau prin peşterile dela gura Bolatei, până la civilizaţia modernă dela Constanţa şi Eforie. Dintre numeroasele populaţiuni ale Dobrogii, cea mai interesantă este desigur aceea a tătarilor…


Deşi asudă din greu la munca câmpului, fiind neîntrecuţi plugari şi crescători de vite, tătarii sunt totuşi amabili şi ospitalieri. Ei primesc pe musafirul strein în camera lor cea mai bună, plină de sofale şi de mesuţe scunde, având pereţii acoperiţi până pe tavan, cu ştergare, prosoape, batiste şi covoare lucrate şi cusute de gospodina casei. Femeile se pot arăta foarte bine în faţa musafirului făra nici-o jenă, chiar şi fără feregele, adică vălurile pentru obraz, care dealtfel nu se mai poartă încă de după răsboi. Aceste două obiceiuri deosebesc mult pe tătari de turci, care au o cameră separată pentru oaspeţi, nu întotdeauna cea mai bună, iar femeile lor n'au voie a se arăta streinului. Apoi se serveşte musafirului într'o filigeană turcească, un fel de cafea neagră amestecată cu foarte puţin lapte, având zahărul separat, pus pe o farfurioară. Această cafea se bea ţinându-se zahărul între dinţi.
Când vine vre-o rudă, se dă un adevărat ospăţ la care participă tot satul, bărbaţii, când ruda e de sex masculin, - sau femeile, când ruda venită e femee.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

Tătarii vorbesc limba turcomană în care se găsesc numeroase cuvinte mongole şi arabe. Totuşi limba lor se deosebeşte destul de mult de aceea a turcilor, mai ales la pronunţare. Religia lor e întemeiată însă tot pe Coran ca şi aceea a Turcilor, ambele popoare fiind mahomedane.


La Agigea, ca în mai toate satele lor, tătarii au moschee şi hoge, ba adesea şi şcoala primară cu un învăţător de limba română şi altul de limba turcă. Nunţile se fac mai mult toamna când munca câmpului s'a terminat, bucatele s'au strâns şi în parte au fost transformate în bani. Cortegiul nunţii porneşte dela casa miresei la casa mirelui, nu invers ca la turci. Muzica tătărească e destul de monotonă, orchestra fiind formată dintr'o tobă mare şi clarinet, la care se adăoga altădată şi câte o balalaică căzăcească. Lăutarii tătari cei mai renumiţi îşi au reşedinţa la Medgidfa. In case, mai ales în casele ceva mai înstărite, se cântă mult cu mandolina…


Mai bogaţi şi mai culţi sunt tătarii dela Azaplar, comună fruntaşe care singură a dat oraşului Constanţa trei avocaţi, dintre care unul din ei, dl.Mustegep Afazâl, scoate chiar şi o revistă tătărească, unica în România, pentru eliberarea Crimeei de sub jugul rusesc şi întemeierea unui stat tătăresc în această peninsulă în care există un mare număr de tătari şi care e dealtfel leagănul tătarilor din Europa.”

#citeşte mai departe în lucrarea „Cutreerând Dobrogea meridională“
#„Cutreerând Dobrogea meridională“
#Autor R.I. Călinescu


Sursa foto: „Cutreerând Dobrogea meridională“, R.I. Călinescu


Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Staţiunea zoologică maritimă de la Agigea, apărută în „paradisul singurătăţii”

#citeşteDobrogea Despre cămilele din Dobrogea, foci şi rechini din Marea Neagră. Titluri noi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa