#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: „Dobrogea, o adevărată corabie a lui Noe”


Profesorul dr. R.I. Călinescu a făcut, în vara anului 1935, o incursiune pe litoralul dobrogean al Mării Negre, adunându-şi impresiile şi observaţiile ştiinţifice, sociologice, istorice în zece ample reportaje. Acestea au fost cuprinse în lucrarea Cutreerând Dobrogea meridională“, disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa, un volum pitoresc, graţie căruia aflăm informaţii inedite despre oamenii şi locurile din partea de sud a provinciei.  



 
Astăzi ne oprim asupra capitolului III, „Printre tătari”, o elocventă monografie despre seminţia tătarilor din Dobrogea, originea lor, felul în care trăiesc şi muncesc, specificul satelor tătăreşti, ospitalitatea, obiceiurile şi aspiraţiile lor. 


„S'a zis despre Dobrogea că este o adevărată corabie a lui Noe, înţelegându-se prin aceasta nu numai marea diversitate a faunei sale, ci şi indescriptibilul amestec al oamenilor ce o locuesc, adevărată babilonie in timp şi în spaţiu, cu numeroase civilizaţiuni suprapuse, începând dela cele mai străvechi - şi chiar dela aceea a oamenilor primitivi care trăiau prin peşterile dela gura Bolatei, până la civilizaţia modernă dela Constanţa şi Eforie. Dintre numeroasele populaţiuni ale Dobrogii, cea mai interesantă este desigur aceea a tătarilor…


Deşi asudă din greu la munca câmpului, fiind neîntrecuţi plugari şi crescători de vite, tătarii sunt totuşi amabili şi ospitalieri. Ei primesc pe musafirul strein în camera lor cea mai bună, plină de sofale şi de mesuţe scunde, având pereţii acoperiţi până pe tavan, cu ştergare, prosoape, batiste şi covoare lucrate şi cusute de gospodina casei. Femeile se pot arăta foarte bine în faţa musafirului făra nici-o jenă, chiar şi fără feregele, adică vălurile pentru obraz, care dealtfel nu se mai poartă încă de după răsboi. Aceste două obiceiuri deosebesc mult pe tătari de turci, care au o cameră separată pentru oaspeţi, nu întotdeauna cea mai bună, iar femeile lor n'au voie a se arăta streinului. Apoi se serveşte musafirului într'o filigeană turcească, un fel de cafea neagră amestecată cu foarte puţin lapte, având zahărul separat, pus pe o farfurioară. Această cafea se bea ţinându-se zahărul între dinţi.
Când vine vre-o rudă, se dă un adevărat ospăţ la care participă tot satul, bărbaţii, când ruda e de sex masculin, - sau femeile, când ruda venită e femee.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!



Tătarii vorbesc limba turcomană în care se găsesc numeroase cuvinte mongole şi arabe. Totuşi limba lor se deosebeşte destul de mult de aceea a turcilor, mai ales la pronunţare. Religia lor e întemeiată însă tot pe Coran ca şi aceea a Turcilor, ambele popoare fiind mahomedane.


La Agigea, ca în mai toate satele lor, tătarii au moschee şi hoge, ba adesea şi şcoala primară cu un învăţător de limba română şi altul de limba turcă. Nunţile se fac mai mult toamna când munca câmpului s'a terminat, bucatele s'au strâns şi în parte au fost transformate în bani. Cortegiul nunţii porneşte dela casa miresei la casa mirelui, nu invers ca la turci. Muzica tătărească e destul de monotonă, orchestra fiind formată dintr'o tobă mare şi clarinet, la care se adăoga altădată şi câte o balalaică căzăcească. Lăutarii tătari cei mai renumiţi îşi au reşedinţa la Medgidfa. In case, mai ales în casele ceva mai înstărite, se cântă mult cu mandolina…


Mai bogaţi şi mai culţi sunt tătarii dela Azaplar, comună fruntaşe care singură a dat oraşului Constanţa trei avocaţi, dintre care unul din ei, dl.Mustegep Afazâl, scoate chiar şi o revistă tătărească, unica în România, pentru eliberarea Crimeei de sub jugul rusesc şi întemeierea unui stat tătăresc în această peninsulă în care există un mare număr de tătari şi care e dealtfel leagănul tătarilor din Europa.”

#citeşte mai departe în lucrarea Cutreerând Dobrogea meridională
#„Cutreerând Dobrogea meridională“
#Autor R.I. Călinescu


Sursa foto: „Cutreerând Dobrogea meridională“, R.I. Călinescu


Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 

Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Cutreerând Dobrogea meridională”, de dr. R.I. Călinescu: Staţiunea zoologică maritimă de la Agigea, apărută în „paradisul singurătăţii”


#citeşteDobrogea Despre cămilele din Dobrogea, foci şi rechini din Marea Neagră. Titluri noi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
 


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

#citeșteDobrogea: Dobrogea în contextul Marii Uniri

793
#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

#Dobrogea Digitală: Elevul Pericle Martinescu, evocând profesorii de-acum un secol ai Liceului „Mircea”

730
#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

#citeșteDobrogea: Prima vizită a patriarhului Teoctist la Peștera Sf. Andrei

2535
Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

Șicanare în trafic la Constanța terminată cu o condamnare. Furt de documente din Secția de Poliție

1717
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

1417
#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

#Dobrogea Digitală: Preotul Ioan Ciocan din Cernavodă, directorul gimnaziului „Principesa Elena”

1343
#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

#citeșteDobrogea: 157 de ani de la nașterea lui Vasile Kogălniceanu, conducătorul intelectual al țăranilor

1942
#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

#Dobrogea Digitală: Băutura cu care s-a încercat stoparea alcoolismului în Dobrogea în interbelic

2882
Istoriografia română în sărbătoare:  Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

Istoriografia română în sărbătoare: Profesorul Ioan Scurtu – emblemă a Istoriografiei române de azi – împlineşte 80 de ani

1785
#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

#ConstanțaEsteBine: Arc peste timp – Alte înscrisuri găsite la Cazinou

3272
#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

#DobrogeaAcademică. Academia Română finanțează cercetarea: Simpozionul Granturilor Academiei Române

971
#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

#citeșteDobrogea: 80 de ani de la crima de neiertat la adresa poporului român – asasinarea lui N. Iorga

1472
#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

#Dobrogea Digitală: In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

682
#DobrogeaAcademică:  „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

#DobrogeaAcademică: „Antisemitismul și violența politică în România interbelică – cât și cum s-a scris și ce mai avem de făcut“

1245
#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

#citeșteDobrogea: Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (II). Izvoare medievale și mărturiile lui Evlyia Celebi

1492
#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Mesajul transmis de jucătorul de tenis Horia Tecău de Ziua Dobrogei

1684
#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Pavel Peniu, președintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”, mesaj de Ziua Dobrogei

1512
#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

#citeșteDobrogea: Constanţa de odinioară. Distracţia şi petrecerea timpului liber la începutul veacului XX

1391
#Dobrogea Digitală: Răzvan Florea, multiplu campion la natație, mesaj de Ziua Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Răzvan Florea, multiplu campion la natație, mesaj de Ziua Dobrogei

1103
#citeșteDobrogea: Ion Cantacuzino, „întruparea puterii, voinții și inteligenții omenești”

#citeșteDobrogea: Ion Cantacuzino, „întruparea puterii, voinții și inteligenții omenești”

733