#DobrogeaDigitală: Două decenii fără Adrian Rădulescu. O viață dedicată cetății


Astăzi, se împlinesc 20 de ani de la trecerea în neființă a istoricului Adrian Rădulescu, una dintre cele mai importante personalități ale Dobrogei postbelice.
 
Născut la 16 august 1932 în comuna Dorobanțu, județul Călărași, Adrian Rădulescu s-a identificat cu arheologia dobrogeană - a fost cel care a înființat instituții muzeistice de talie europeană la Histria, Adamclisi, Mangalia și Hârșova - cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe care l-a condus cu implicare timp de trei decenii (1956-2000) și cu Universitatea „Ovidius” Constanța, al cărei membru fondator și prim rector a fost.
 
Preocupat în mod special de simbolurile antice ale Dobrogei (străvechiul Tomis, tezaurul cu cele 24 de sculpturi și basoreliefuri descoperite în 1962, Edificiul roman cu mozaic, hypogeul pictat, cele șapte bazilici ale creștinismului romano-bizantin; Tropaeum Traiani cu monumentul triumfal, altarul, mausoleul, cetatea și muzeul; Callatisul etc), a atras atenția lumii culte europene asupra acestei sinteze care s-a petrecut în ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, fără de care istoria Europei n-ar fi fost aceeași.

Pentru a pune în valoare uriașa moștenire culturală a marelui istoric dobrogean, ZIUA de Constanța a inițiat mai multe acțiuni, printre care și finanțarea filmului documentar „Adrian Rădulescu - ctitorul“, care a imortalizat pe peliculă prețioase materiale istorice, imagini și evocări ale savantului.

În Biblioteca sa Digitală, ZIUA de Constanța a grupat un veritabil tezaur de cărți, publicații, imagini și documente referitoare la momentele esențiale de devenire istorică a Dobrogei, printre acestea aflându-se și numeroase mărturii despre profesorul și omul Adrian Rădulescu, despre impresionantul său parcurs profesional, despre realizările și momentele memorabile ale unei vieți dedicate cetății.
 
Din volumul său emblematic „Tropaeum Traiani. Monumentul și cetatea” am ales să reproducem mai jos un fragment prin care autorul ne introduce în semnificația acestui impresionant monument triumfal, considerat actul de naștere al națiunii române:
 

„leşit din marasmul atîtor pîrjoliri şi zbuciumări prilejuite de şirul nesfîrşit al migratorilor care au rîvnit la avutul acestui pămînt, poporul român s-a plasat de timpuriu pe traiectoria progresului şi civilizaţiei europene, într-o entitate perfect sudată organic - etnic, lingvistic şi spiritual - , care şi-a păstrat permanent trăsăturile definitorii.
Naşterea şi menţinerea fiinţei sale peste milenii au fost rodul muncii, al luptei şi al sacrificiilor de sine, pe care n-a pregetat să le facă manifeste în faţa întregii omeniri, şi aceasta începînd din adîncă antichitate. În lungul drum ascendent pe care l-a parcurs, a înregistrat în istorie fapte de eroism înălţător, dovedite întotdeauna de martori autentici de civilizaţie, ascunşi sub straturile groase de humă.
Printre aceste dovezi incontestabile străluceşte magnific Monumentul Triumfal de la Adamclisi - Tropaeum Traiani, aflat în unghiul de miazăzi şi miazănoapte al pămîntului încins de Dunărea de Jos şi Marea Neagră. Este privilegiul acestui colţ de ţară de a fi intrat în istoria civilizaţiei romane, tocmai datorită acestui uriaş testimoniu de la capătul fiinţei noastre ca neam. Acel neam care a ştiut, prin sîrguinţă şi perseverenţă, să preia virtuţile strămoşilor geto-daci şi romani şi să le amplifice pînă la dimensiunile epocii contemporane.
Tropaeum Traiani constituie, în toată complexitatea sa actuală, un obiectiv istoric, arheologic şi turistic de primă mărime în constelaţia monumentelor din aceeaşi epocă din patria noastră, unic prin valoarea de simbol, arhitectură şi artă. El este strîns legat de zămislirea etnică a poporului român în aria carpato-danubiano-pontică şi stă mărturie acestui proces istoric cardinal integrat veacurilor de început ale erei noi: simbioza daco-romană din veacurile II -VII cu deznodămîntul iminent al naşterii poporului şi limbii pe care le reprezentăm cu autoritate în această parte de lume. Şi, de ce n-am sublinia-o încă o dată, aşa cum ni se înfăţişează astăzi ochilor, el depăşeşte cu mult în importanţă şi valoare testimonială exemplare analoage ale patrimoniului de cultură şi civilizaţie universală.”


Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța

Citește și:

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul De Ziua Educației 2018, Adrian V. Rădulescu devine patronul spiritual al școlii din comuna în care s-a născut (galerie foto+video)

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cotidianul ZIUA de Constanța, inițiatorul recunoașterii, post-mortem, a istoricului Adrian V. Rădulescu ca cetățean de onoare al județului Constanța

Personalități din județ, prezente, alături de ZIUA de Constanța, la acordarea numelui istoricului Adrian V. Rădulescu școlii din Dorobanțu, județul Călărași (galerie foto)

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea: Adrian Rădulescu (galerie foto)

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

Istoria Dobrogei - personalități Adrian Rădulescu (1932 - 2000)



 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

#Dobrogea Digitală: Inaugurarea Ateneului Popular „Sf. Gheorghe” din Constanța

816
#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

#Dobrogea Digitală: „Se anunţă zorile unei ere noui pentru judeţul şi oraşul Constanţa”

829
#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Creatorul reportajului românesc – Filip Brunea Fox, la 123 ani de la naștere

736
#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

#Dobrogea Digitala: „Mediocritatea, la rang de excelență”

687
#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

#Dobrogea Academică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă

1784
#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

#Dobrogea Digitală: Astra Dobrogeană, „o binevenită asociațiune”

1617
#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

#Dobrogea Digitală: „Când Constanța părea o imensă insulă grecească”

1795
100 de ani de la apariția primului număr:   Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

100 de ani de la apariția primului număr: Revista „Analele Dobrogei”, seria a III-a, an II/2020, nr. 1.

1463
#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

#citeșteDobrogea: Versuri închinate lui Eminescu de Constantin Sarry, părintele presei moderne dobrogene

860
#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

#Dobrogea Digitală: Volumul „A fost odată... Grigore Moisil”, de astăzi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța

1133
#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

#Dobrogea Digitală: Portretele lui Eminescu – enigma unei existențe

1205
#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

#Dobrogea Digitală: Chipul de bronz al lui Eminescu, martor mut al istoriei orașului Constanța

1052
#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

#Dobrogea Digitală: Principele Carol și „raporturile sale de inimă”

1416
#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

#citeșteDobrogea: Militari de carieră care au condus unităţi din Constanţa în prima jumătate a secolului al XX-lea

1866
#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

#Dobrogea Digitală: Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei

1779
#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

#Dobrogea Digitală: Crai de curte nouă – viața de „belfer” a unui bibliotecar interbelic

1957
#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

#DobrogeaAcademică: Ziua Culturii Naționale sărbătorită de Academia Română împreună cu Filarmonica „George Enescu“

850
#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

#Dobrogea Digitală: Vasile Moldoveanu, tenorul plecat de la Constanța să cucerească lumea

1154
#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

#Dobrogea Digitală: „Aceste două capitale ale Dobrogei par a fi aşezate la două extremităţi opuse ale Europei”

1715
#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

#Dobrogea Digitală: Cenzura publicațiilor religioase în Biserica Ortodoxă Română

1186