#DobrogeaDigitală: „Eroi au fost, eroi sînt încă”. In memoriam Ioan Nenițescu

 

Poet, patriot și politician, doctor în filosofie, cu studii strălucite la Berlin, Ioan Nenițescu se stingea din viață în urmă cu 121 de ani, pe 16 februarie 1901,  la numai 47 de ani. Era tocmai ziua în care venea să-și ia în primire cel de-al doilea mandat de prefect al județului Tulcea.



Marcați de această pierdere, locuitorii Tulcei, împreună cu academicianul V.A.Urechea, luau inițiativa ridicării unui bust, care avea să fie turnat în bronz și amplasat în grădina Carmen-Sylva din fața Prefecturii.

Din ziarul „Conservatorul Tulcei” (II, nr. 23, 30 octombrie 1911) indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, cităm mai jos un articol scris cu ocazia împlinirii unui deceniu de la moarte și a dezvelirii bustului dedicat acestui „mare și bun român”.
Soclul de la baza bustului a fost format din blocuri de granit oferite de Michel Daniel, antreprenorul carierei de piatra de la Turcoaia. Ceremonia de dezvelire a bustului a avut loc în ziua de 30 octombrie 1911, în prezența oficialităților din judet și a sute de locuitori. S-a oficiat un un serviciu religios, iar corul Catedralei Sf. Nicolae a intonat „Pui de lei”, nemuritoarea poezie a lui I. Nenițescu, pusă pe muzica lui G. Zavalidi, dirijorul corului. Din păcate, bustul a fost distrus în anii 1916-1918 de trupele de ocupație.
Din inițiativa edililor orașului, noul bust al lui Ioan Nenițescu a fost ridicat în Aleea Personalităților tulcene, inaugurată la 21 iulie 1995.
 
„După tristul eveniment al morţei fulgerătoare care a secerat viaţa lui Ion Neniţescu, pe drum, în noaptea de 16 Februarie 1901, tocmai cînd trebuia să vină pentru a două oară prefect Ia Tulcea, amicii şi admiratorii săi, adînc pătrunşi de acea pierdere ireparabilă, au hotărît să i se ridice o statuă.

Printre principalii iniţiatori, figura şi regretatul mare român, academicianul V.A. Urechiă, pe atunci director al ziarului naţionalist "Apărarea Naţională". Imediat apelul marelui naţionalist găsi ecou, şi la Tulcea luă fiinţă un comitet compus din d-nii colonel I. Petrovici, comandantul reg. 33, G. Cernescu, M. Vîrgolici, Ion Răzvani, căpitan I. Grigorescu, căpitan I. Racoviţă, D. Mateescu-Buzău, dr., N. Popescu, Ion Onu, Ştefan Borş, Ion Nicolau, G. Iuga, preot Ştefan Ionescu, Ilie Petrescu, şi Şt. Ionescu, avînd ca preşedinte pe d. colonel I. Petrovici, şi ca membri corespondenţi pe d. Ion Dinescu şi Al. Alecu, la Babadag; pe d-nii D. Hagi Anton şi A. Betuni, la Sulina; pe d. St. Cardaş, la Isaccea; pe d. V. Constantinescu, la Măcin; pe d. Radu Topor, la Mahmudia; şi pe d. T. Voicu, la Kilia-Veche. Pentru judetul Constanţa, comitetul era reprezentat prin d. Lt. Col. G. Lambru şi regretatul Ion Bănescu. Comitetul acesta, a depus foarte multă stăruinţă pentru traducerea în fapt a dorinţei exprimate de a strînge din nou rîndurile, alcătueşte un nou comitet, de oare-ce mulţi din membrii primului comitet nu mai erau în Tulcea, şi întreprinde o nouă acţiune în acest senz, pînă în primăvara anului 1907, cînd liberalii, după ce se dedau la acea tristă bătae de sînge, venind şi în capul prefecturei de Tulcea, încetează ori-ce acţiune a amicilor şi admiratorilor bunului român.

În 1911, venind la prefectură de Tulcea d. Petru Th. Sfetescu, d-sa reia iniţiativa, şi în mai puţin de un an de zile, opera sculptorului Spathe se înalţă măreţ în parcul din faţa prefecturei. Nu spunem cine a lucrat mai mult pentru desăvîrşirea acestei frumoase lucrări. Tot ce a fost român şi patriot n'a lipsit de a-şi da obolul pentru înălţarea lui; dar nu ne putem opri de a spune că în anumite tabere adversare s'au găsit şi duşmani cari şi după moarte au înjurat pe Ion Neniţescu şi chiar zilele acestea, un fost prefect, a avut curajul să arunce insulte asupra bucăţei de bronz care imortalizează figura aceluia care a ştiut, în marginile stricte ale legilor, să pună la locul lor pe toţi cei ce practicau şi preconizau dezordinea şi anarhia.
Neniţescu, a fost, mai înainte ele toate, un om de ordine, un administrator demn şi cinstit, un mare şi bun român, un militar şi un cîntăreţ desăvîrşit, şi ori cît noroi s'ar arunca asupra memoriei lui de către unii neputincioşi, privirea lui va pluti totdeauna spre culmile unde sboară vulturii, şi nu în noroiul în care se tîrăsc viermii !
Populaţia oraşului şi judeţului Tulcea, l'a înţeles pe deplin, şi prinosul de admiraţiune ce i se aduce azi e destul de meritat.”
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

 
Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: imagoromaniae.ro
 
Citește și: #DobrogeaDigitală: „Cu înţelepciune, cu muncă şi constanţă, lucruri mari se pot face”