#DobrogeaDigitală: Iulie, în viziunea poetului Grigore Sălceanu


 
Se împlinesc astăzi 41 ani de la trecerea în neființă a poetului și dramaturgului Grigore Sălceanu. 

Născut la Galați, pe 23 aprilie 1901, sosește și se stabilește la Constanța în 1927, după ce absolvise Literele la Universitatea din Bucureşti și își făcuse studiile aprofundate la Sorbona.
 
Este primul profesor titrat al universității pariziene care ajunge la prestigiosul liceu constănțean „Mircea cel Bătrân” (unde fusese și elev) și, aproape jumătate de veac, ca titular al catedrei de limba franceză, inițiază generații de mirciști în tainele limbii lui Voltaire.
 
Dincolo de meseria de dascăl, se apropie cu vocație și pasiune de literatură, scrie versuri, piese de teatru, traduce cu har din marii poeți romantici francezi, iar în anul 1936 inițiază un cenaclu, unde va îndruma, timp de două decenii, tinerele talente din Dobrogea.
 
Colaborează cu numeroase reviste (printre care Adevărul literar şi artistic, Convorbiri literare, Analele Dobrogei, Ritmul vremii, Salonul literar, Făt Frumos, Universul literar) și publică mai multe volume de versuri, obținând, de-a lungul anilor, numeroase distincții.
În 1925, primește „Premiul pentru poezie al Institutului de literatură pentru traducerile din lirica franceză”, în 1934, „Premiul de poezie Ioan N. Roman”, iar în 1943, „Premiul Adamachi”, decernat de Academia Română, pentru poemul „Fata de împărat”. În 1971 este decorat cu „Ordinul Meritul Cultural”.
 
Cu ocazia sărbătoririi a două mii de ani de la nașterea poetului latin exilat la Tomis, Sălceanu scrie, în versuri, o tragedie în 5 acte, „Ovidius” (cea mai reușită creație a sa, după opinia criticilor), jucată în 1957 pe scena Teatrului Dramatic din Constanţa și având în rolul titular pe actorul Constantin Codrescu.

O altă piesă de teatru jucată pe scena constănțeană a fost „Hyperion”, o transpunere despre viața romanțată a lui Mihai Eminescu, poetul de care Grigore Sălceanu s-a simțit întotdeauna aproape, versiunea sa în franceză a poemului „Luceafărul” rămânând una dintre cele mai inspirate.
 
Biblioteca Judeţeană din Constanţa deţine manuscrisele câtorva dintre piesele de teatru semnate de Grigore Sălceanu („Turnul de rubin”, „Ţara Vânturilor”, „Tropaeum Traiani”), donate de familia sa, alături de o colecție de fotografii alb-negru ale poetului.
 
Grigore Sălceanu se stinge din viață la 19 iulie 1980, la Constanţa. 

Redăm mai jos un fragment din poemul „Iulie”, publicat în revista Analele Dobrogei, anul XVIII, 1937 :
 
 

„În stepele de vânturi sbuciumate,
Vârtejuri praful urcă până’n slavă
Și soarele fierbinte ca o lavă
Prin nori de colb abia de mai răsbate.
 
Răstoarnă marea valuri spre cetate
Svârlind pe stâncă țăndări dintr’o navă;
O pasăre sbătându-se bolnavă,
Coboară pe talazuri înspumate.
 
Căldura par’că iese din cuptoare.
Arar, din larg, o undă de răcoare
Mai trece prin văzduhul care fierbe;
O clipă tace’n stepă uraganul
Și’n boarea ce se’mprăştie în jerbe,
Răsuflă din adâncuri Bărăganul.”

 
 
Citește mai departe în Analele Dobrogei, anul XVIII, 1937

 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : bjconstanta.ro
 
Citește și:
Grigore Sălceanu - dramaturg și poet, întemeietorul unui cenaclu literar la Constanța

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

939
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

982
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1290
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1167
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1209
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1097
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1046
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1263
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1330
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2017
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1560
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1689
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1247
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1327
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1029
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1189
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1192
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1597
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1783
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1657