#DobrogeaDigitală – „Mediocritate și excelență”, de Petre Frangopol: Statura academicianului Costin D. Nenițescu este istorie

Costin D. Neniţescu s-a născut la 15 iulie 1902 în Bucureşti și avea să se stingă din viață în aceeași lună, pe 29 iulie 1970, în Buşteni.
A fost fiul lui Dimitrie Neniţescu, doctor în drept şi ştiinţe politice, avocat, secretar general al Ministerului de Interne, director al Băncii Naţionale Române, deputat, fruntaş al Partidului Conservator şi ministru al Industriei şi Comerţului (1910-1912).
 
Chimistul român Costin D. Nenițescu (în publicațiile științifice Nenitzescu), a fost fondatorul și promotorul unor ramuri noi ale chimiei din România și membru al Academiei Române, pionier al aplicării metodelor fizice în chimia organică în România.
 
Rezultatele muncii lui Costin Nenițescu se văd în cele 262 de articole originale și 21 de brevete. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări. În ziua de azi Chemistry Citation Index numără mai mult de 20 de citări pe an. A fost pentru scurt timp decan al Facultății de Chimie Industrială din cadrul Politehnicii București. În onoarea maestrului, această facultate organizează în fiecare an Concursul National de Chimie „C.D. Nenițescu”. De asemenea, un premiu anual oferit de Academia Română îi poartă numele.
 
Academicianul constănțean Petre T. Frangopol, după absolvirea facultăţii, a fost selecţionat de nou creatul Institut de Fizică Atomică (IF A) de la Măgurele să urmeze cursurile de un an (1956 - 1957) - serie unică - de specializare în Fizica şi Tehnica Nucleară. Din cauza lipsei unor laboratoare, care se aflau în construcţie, conducerea IFA îl detaşează (1958 - 1964) în cadrul Laboratorului de Chimie Organică al Facultăţii de Chimie Industrială, Institutul Politehnic Bucureşti, condus de profesorul Costin D. Neniţescu.
 
Vă oferim două din citările despre academicianul Costin D. Nenițescu în integrala „Mediocritate și excelență”, pe care o puteți lectura în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța.
 

„Prestigiul universitarului a scăzut în societatea de azi, acesta fiind privit cu indiferenţă, ca o funcţie oarecare. De ce? Avalanşa de profesori universitari doctori sau conferenţiari universitari este atât de numeroasă, mulţi, foarte mulţi fără niciun merit ştiinţific, încât, în societate, când află că ai o asemenea profesie, eşti întrebat cel mult „ce salariu ai pe lună". La aflarea răspunsului, eşti privit cu neîncredere că ascunzi venituri din alte surse, uneori reale (norme suplimentare), care, practic, ocupă timpul liber şi blochează dezvoltarea profesională. Realitatea trebuie să o privim în faţă. Prestigiul pe care îl aveau universitarii din secolul trecut a ajuns o amintire. Statura acestora este istorie. Doar să amintim câteva nume: Costin D. Neniţescu, Horia Hulubei, Simion Stoilow, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti şi mulţi alţii din pleiada universitarilor ieşeni, clujeni sau timişoreni care au strălucit pe firmamentul ştiinţei şi culturii româneşti din secolul trecut, ca să ne referim numai la aceştia”.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

„Laboratorul de producţie de izotopi radioactivi a fost înfiinţat odată cu punerea în funcţiune (1957) a reactorului nuclear VVR-S, de fabricaţie sovietică. În acel moment, România era a şaptea ţară din lume care avea un reactor nuclear. Prin specificul său, reactorul avea scopul de a obţine o varietate mare de izotopi radioactivi şi în cantităţi mari, pentru a satisface cerinţele unităţilor nucleare din ţară autorizate să folosească radioizotopii. Numărul acestor unităţi nucleare a ajuns în câţiva ani la peste 400. Şeful laboratorului a fost numit dr. C. Chiotan, fost colonel de armată, trecut în rezervă ca să poată veni la IFA, provenit din trupele chimice ale armatei. Dr. Chiotan avea un ascendent profesional remarcabil: a fost chimist organician, şi-a dat doctoratul în 1936 cu profesorul Costin D. Neniţescu care a coordonat câţiva ani dezvoltarea chimiei militare din România”.

 
#citește mai departe în „Mediocritate și excelență”
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 4 (1922): In Memoriam „Ilustrul” Ioan N. Roman. Dublu omagiu în luna lui Cuptor
https://www.ziuaconstanta.ro