#DobrogeaDigitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”

 
În volumul VI al seriei «Mediocritate şi excelenţă», Petre T.Frangopol publică un interviu cu Daniel David, fondator al şcolii românești de psihologie clinică şi psihoterapie cognitiv-comportamentală, autor al cărții „Psihologia poporului român: profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”.

Discuția ia în dezbatere atributele specifice poporului și culturii românești, rolul psihologiei în politicile de modernizare a învățământului, profesorul David oferind câteva soluții pentru valorificarea potențialului tinerilor români, strivit de un sistem învechit și rigid.

Am selectat un fragment din interesantul interviu, invitându-vă la o lectură integrală a seriei aflate în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța:
 
„DD: Inteligenţa şi creativitatea unui popor sunt cele care contribuie, decisiv, la dezvoltarea acestuia, cu impact asupra calităţii vieţii cetăţenilor săi. Potenţialul pentru inteligenţă şi creativitate al românilor este similar popoarelor vestice. Dar realizarea acestuia este deficitară, astfel că, spre exemplu, la testele educaţionale PISA sau la indicele de inovare al țării, ne aflăm pe ultimele locuri din Uniunea Europeană. Eu cred că una din cauze este curriculumul educaţional din prezent, care nu exploatează bine potenţialul intelectual foarte bun pe care îl avem. Nu vreau să intru în detalii, dar iată câteva schimbări care ar trebui considerate în curriculum şcolar:
(1) curriculum trebuie astfel gândit încât să se adapteze stilului de învăţare al elevului. Fiecare elev ar putea fi evaluat psihologic pentru a i se înţelege stilul de învăţare (există psihologi educaţionali în şcoli). În prezent, curriculumul forţează prea mult elevii să se adapteze lui, în loc ca acesta să se adapteze elevului.
(2) curriculum trebuie să dea o pondere mai mare componentei de utilizare a cunoştinţelor în viaţa socială. În prezent, prin curriculum transmitem foarte multe cunoştinţe abstracte, care ne pot face buni olimpici, dar ne plasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la testele PISA, deoarece nu ştim să utilizăm aceste cunoştinţe flexibil şi creativ în viaţa cotidiană.
(3) curriculumul ar trebui gândit pe traiectorii diferite, pentru a încuraja şi exploata creativitatea copiilor români şi diferenţele de stiluri de învăţare.

PTF: Modelul dvs. psihocultural este unul optimist fiindcă afirmaţi, cu bun simţ, că ne putem educa pentru a fi „altfel". Poate „modelul David” crea cetăţeni inteligenţi? În ce mod?
DD: Da, modelul psihologic angajat de mine este în monografie unul constructiv şi optimist. Pornind de la literatura de specialitate, am făcut o distincţie între profilul psihologic de adâncime şi cel de suprafaţă. Profilul de suprafaţă rezultă din utilizarea profilului de adâncime prin instituţii socio-culturale. În cazul inteligenţei, spre exemplu, aşa cum am mai spus, în profilul de adâncime, potenţialul românilor este similar cu cel al popoarelor vestice, deşi, în profilul de suprafaţă, performanţa noastră la testele educaţionale PISA nu este una foarte performantă prin raportare la ţările din Uniunea Europeană. Avem nevoie de instituţii educaţionale moderne, cum ar fi un curriculum şcolar modern, care să folosească maximal acest potenţial.

PTF: Apare firească întrebarea cum tematica dezvoltată de dvs. poate contribui la cultura română?
DD: Cultura românească este una de prestigiu, dar, pentru că este mai mult fundamentată liric-filosofie / hermeneutico-fenomenologic, oamenii de cultură români nu au publicat mult internaţional şi, în consecinţă, cultura română nu este cunoscută internaţional la nivelul anvergurii sale. În plus, ştiinţa românească nu este, încă, una de vârf în toate domeniile, aşa că oamenii de ştiinţă români s-au exprimat mai puţin cultural, asta în timp ce, în spaţiul occidental, oamenii de ştiință sunt şi voci culturale. Sper ca această monografie să aducă în cultura română un element complementar de cunoaştere ştiinţifică psihologică, care să susţină, apoi, o direcţie de cultură bazată pe cunoaştere, care, alături de partea culturală tradiţională, să contribuie la competitivitatea culturii românești la nivel internațional, într-o lume dominată de cunoaștere.”
 
#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.VI
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: captură youtube/tvr

Citeşte şi:

#Dobrogea Digitală „M-am săturat de oameni care îţi servesc intenţii bune, pseudoschimbări şi carcase” (2005) – Daniel David, noul președinte al Consiliului Național al Rectorilor

#DobrogeaDigitală: Printre vestigii, cu „ustensilele științelor exacte”​
 
#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”