#DobrogeaDigitală: „Pentru noi, dobrogenii, personalitatea lui Haret apare într-o aureolă luminoasă”


 
  • La 11 octombrie 1923, se inaugura, la Tulcea, bustul lui Spiru Haret
 
Un articol dedicat evenimentului dezvelirii, „cu mare pompă”, în prezența ministrului Instrucțiunii publice, a bustului închinat lui Spiru Haret, apărea în ziarul „Dobrogea Jună” 17, Nr. 235, din 12 octombrie 1923.

Textul este redactat de Brutus Cotovu, personalitate de prestigiu a învățământului nord-dobrogean, și oferă autorului prilejul de a face un portret memorabil „marelui român”, precum și un istoric al realizărilor sale, al programului de reforme pe care Spiru Haret l-a avut în vedere pentru Dobrogea.

Pe soclul statuii turnate în bronz de către sculptorul Vasile Chiriachide, amplasată în parcul tulcean de pe malul Dunării, stă scris: „Lui Spiru Haret, Dobrogea recunoscătoare”.

Textul articolului este indexat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”.
 
„Poporul care ştie să onoreze pe binefăcătorii săi, este un popor conştient de misiunea sa şi demn să trăiască în concertul celorlalte popoare civilizate.
Poporul român a fost întotdeauna recunoscător şi a păstrat veneraţiune pentru oamenii mari ieşiţi din mijlocul său, care prin geniul său, patriotismul şi faptele lor mari au contribuit la înaintarea ţării înălţând prestigiul neamului în faţa lumei întregi. Unul din aceşti oameni ai neamului românesc este şi Spiru Haret al cărui chip turnat în bronz se dezvăluie astăzi la Tulcea, în prezenţa ministrului şcoalelor şi a unei asistenţe atât de numeroasă.
Spiru Haret s-a născut în 1851. Studiile secundare şi universitare le-a făcut în Bucureşti. Luând licenţa în matematică, a fost numit ca profesor la Seminarul Central din Bucureşti; mai târziu, demisionând din acest post, se duse la Paris pentru completarea studiilor matematice, pentru care avea mari aplicaţiuni. Aici obţinu doctoratul cu un succes strălucit.

Înapoindu-se în ţară în 1878, a fost numit profesor de mecanică raţională la Universitatea din Bucureşti, în urma unui concurs care a avut un mare răsunet în ţară. Pentru meritele sale de om de iniţiativă şi de muncă a fost numit în 1885 ca Secretar general la Ministerul instrucţiunei.
În această calitate, a făcut studii numeroase pentru organizarea învăţământului nostru, aducând un material bogat, de care s-au servit şi miniştrii următori la întocmirea diferitelor legi referitoare la învăţământ, rezolvând şi chestia clădirilor şcolare în urma numeroaselor sale studii în această privinţă.
Ca ministru al şcoalelor a pus coroana muncii şi activităţii sale prin legea de organizare a învăţământului secundar şi superior. Pentru membrii învăţământului primar a avut o deosebită simpatie. Soarta şcoalei rurale a fost zilnica sa preocupare. Haret a fost cel mai valoros şi mai democrat ministru, ce l-a avut ţara în departamentul instrucţiunii publice.

Pentru noi, dobrogenii, personalitatea lui Haret apare într-o aureolă luminoasă. Prognozele realizate în Dobrogea pe tărâm cultural şi economic se datoresc în cea mai mare parte viului interes ce l-a purtat el pentru această provincie. El este omul care a înţeles marea însemnătate ce o are Dobrogea pentru viitorul ţării: a înţeles nevoile ei: a ştiut chipul cum s-ar putea preface sufletul populaţiei Dobrogene de origine străină, îndrumând-o printr-o pregătire serioasă, pe o cale sănătoasă, pentru a simţi româneşte şi a produce lumii cetăţeni şi buni patrioţi.

Pretutindeni s-au organizat cursuri de adulţi, conferinţe, serbări şcolare, cu caracter naţional, şezători, case de citire, grădini şcolare, lucrări manuale, cantine ş.a. care au avut darul de a reface starea sufletească a ţăranului dobrogean, inspirându-i dragoste pentru ţară.
Pentru bunul mers al învăţământului s-au pus la dispoziţiunea comunelor fonduri din Casa Şcoalelor pentru clădiri şcolare acolo unde nu existau, precum şi pentru mărirea şi amenajarea după trebuinţă a celor în fiinţă.

În Delta Dunării, după dorinţa sa, s-au construit localuri proprii de şcoli, din fondul marelui filantrop Vasile Stoenescu, pus la dispoziţia ministerului.
Pe lângă aceasta, el intenţiona să fiinţeze la Tulcea, o şcoală normală frecventată de fii dobrogeni, pentru pregătirea Personalului didactic necesar şcoalelor rurale din Dobrogea, formând în acest oraş un centru cultural puternic după cum interesele noastre de stat cereau.

Moartea sa prematură a împiedicat realizarea completă a programului său de reforme pentru Dobrogea. Afară de răspândirea culturii în masa poporului dobrogean, Haret s-a gândit şi el la ridicarea stării economice a ţăranului, sprijinind înfiinţarea de bănci populare în Dobrogea, care în curând au luat o mare dezvoltare, aducând foloase apreciabile, în special populaţiunei rurale.

Recunoscute fiind meritele bunului patriot şi marelui român Sp. Haret, pentru înaintarea populaţiei Dobrogei, un grup de români Tulceni constituit în Comitet, a hotărât după moartea sa, să-i ridice ca semn de recunoştinţă un bust în oraşul Tulcea. În acest scop s-a strâns un fond prin subscripţii publice şi s-a însărcinat talentatul sculptor Chiriachidi cu modelarea şi turnarea lui în bronz, ceea ce s-a executat în cele mai bune condiţiuni, rămânând Comitetului sarcina de a pregăti soclul pentru aşezarea monumentului. Intervenind războiul, acţiunea Comitetului a fost întreruptă. După reocuparea Dobrogei, s-a reluat firul lucrării, completânduse întreaga operă de sculptorul Chiriachide, sub auspiciile Comitetului.

Acest monument, aşezat în parcul oraşului, aducându-se la bun sfârşit, se face dezvelirea lui cu mare pompă astăzi, 11 octombrie, faţă de d. Angelescu, ministrul instrucţiei, autorităţilor şi unui numeros public. Îmi fac o datorie cetăţenească, redând în scurt, la lumină, activitatea în Dobrogea a acestui mare patriot şi bărbat de stat.”
 
#citeşte mai departe în Dobrogea Jună. Caleidoscop
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Citește și:
#citeșteDobrogeaSpiru Haret sau Omul-izvor
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

219
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

729
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1263
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1440
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1683
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1550
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1498
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1475
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1210
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1273
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1154
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1105
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1307
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1379
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

2058
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1603
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1729
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1279
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1361
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1058