#DobrogeaDigitală: Simboluri numerice în apocalipsă


Încă de la scrierea Apocalipsei și introducerea ei printre cărțile care alcătuiesc Biblia, lumea a încercat să calculeze, cu datele prezentate în carte, când va avea loc sfârșitul lumii pământești, deși, teologii au atras atenția mereu că acest lucru nu este posibil.



Interesul pentru aflarea acestui moment crește atunci când întreaga lume trece prin
momente de cumpănă, precum războaie, calamități naturale, pandemii etc, numite general „vremuri apocaliptice”. Un astfel de exemplu este și perioada celui de-al doilea război mondial, când numărul celor care credeau și socoteau că apocalipsa este aproape era foarte mare.


Într-un asemenea context, revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 9, anul XXII, septembrie, 1945,


publică articolul „Simboale numerice în apocalipsă”, semnat de preotul Mihai Verban, prin care vine să explice celor interesați ce reprezintă cu adevărat Apocalipsa, dar, mai ales, ce reprezintă simbolurile numerice din paginile ei.

„Evenimente de mare importanţă au avut loc în zilele noastre. Niciodată nu a văzut lumea ceea ce am văzut noi în ultimii șase ani de când s-a dezlănţuit cataclismul mondial ce a trecut, dar care va rămâne cea mai neagră pată în istoria omenirii. Pe drept cuvânt se spune că trăim vremuri apocaliptice. Foarte mulţi înclină spre convingerea că aceste stări de lucruri adânc tulburătoare ale vieţii oamenilor, ne-ar apropia de obştescul sfârșit şi au căutat o lămurire asupra evenimentelor, în profeţiile Noului Testament, mai cu seamă în Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul. Citind şi răstălmăcind această scriere, eminamente profetică şi singura de acest fel din dumnezeieștile scrieri ale Noului Testament, ei rătăcesc neștiind Scripturile şi nici cele ln legătură cu întelegerea lor.”


Revenind la simbolurile numerice din apocalipsă, pr. Mihai Verban precizează că, pe lângă acestea, sunt și unele cifre care reprezintă lucruri „în înfățișare reală”:

„Primul număr şi cel mai des întrebuinţat este numărul 7. Scrierea este adresată la 7 biserici din Asia, figurate prin 7 sfeșnice de aur; îngerii lor sunt 7 stele. Sunt 7 spirite ale lui Dumnezeu simbolizate prin 7 sfeșnice; 7 peceţi închid cartea; vulturul are 7 ochi; sunt 7 tunete de trompete; 7 potire; 7 plăgi; balaurul are 7 capete, 7 coarne etc. În viziunea celor 7 îngeri cu 7 trompete însă, îngerii sunt fiinţe în înfăţişare reală, nu simbolică, care, ca ierarhie cerească, conlucrează cu cea pământească în acțiunea de conducere a Bisericii către scopul ei final. Trompetele lor sunt o imagine eshatologică tradițională; ele anunță distrugerea lumii profane, dar sunt, prin originea lor, o muzică de veselie și de eliberare a celor aleși.”

Alte numere prezente de mai multe ori în Apocalipsă și al căror simbolism îl explică pr. Mihai Verban, sunt: 12, 10, 3, 4, 24, 666, 1000, 144.000.

„Un alt număr care revine tot aşa de des ca 7 în Apocalipsă, este numărul 12. Însemnarea lui este tot de plenitudine normală. Sunt 12 triburi ale lui Israel; 12 stele încoronează capul mamei lui Mesia; 12 porți ale Noului Ierusalim; 12 pietre la temelia templului, care poartă cele 12 nume ale celor 12 Apostoli. Prin sensul de plenitudine a acestui număr, simbolizează natura restaurată, ajunsă la integritate. Tot în acest sens sunt folosite şi multiplele lui 12: 24 şi 144.000. (…) Numărul 10 de asemenea revine destul de des: 10 coarne, 10 coroane, 10 regi etc; Acest număr este din timpuri imemorabile de când se socotea cu degetele de la o mână. Simbolizează ființe și lucruri, care, deși nu au o valoare prea mare, totuși, nu sunt de disprețuit. Numărul 4 este un număr cosmografic și simbolizează un tot întreg. Astfel, agenții lui Dumnezeu în natură sau omenirea luată în general sunt numărate prin 4 sau multiplele lui, 4 heruvimi al tronului dumnezeiesc, 4 îngeri de la Eufrat (cap. IX), 4 vânturi ale cerului, 4 trompete care anunță calamități cosmice, pentru că sunt 4 puncte cardinale care reprezintă întreg universal.”

Dar, cel mai discutat număr care apare în Apocalipsă, a fost, este și va fi cifra 666, atribuită Antihristului, care „a făcut sau va face cel mai mare rău omenirii:

„Sf. Ioan Teologul folosește acest număr pentru a arăta pe Anticrist. Circumstanțele mediului greco-asiatic, ca și uzul genului literar din acea vreme îl îndreptățeau pe autor să folosească acest procedeu. De la Hmonia numerică a acestui număr fiara care poartă numele de 666 este simbolul unui om de o răutate teribilă și misterioasă. Ea va exista sub diferite nume până la sfârșitul veacurilor. Cei mai vechi și cei mai mulţi comentatori sunt de acord asupra interpretării acestui număr ca desemnând numele unui împărat sau conducător care reprezintă caracterul cel mai vicios, crud, despotic și persecutor. Istoria cunoaște mulți din aceștia.”


#citește mai departe în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 9, anul XXII, septembrie, 1945.


Sursă foto: doxologia.ro
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
 
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Vizita episcopului Gherontie Nicolau la Turtucaia
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

187
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

752
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1010
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1177
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1073
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1018
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1236
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1306
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1970
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1538
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1664
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1223
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1307
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1006
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1167
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1177
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1570
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1760
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1643
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1594