#DobrogeaDigitală: „Știi carte... n-ai parte”


Convins de necesitatea conştientizării opiniei publice asupra situaţiei intolerabile în care a fost afundat sistemul de educaţie şi cercetare ştiinţifică din România, regretatul profesor Petre T.Frangopol a alcătuit o serie de șase volume, apărute sub titlul „Mediocritate și excelență”, pe care le puteți accesa din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța.



Volumul II al seriei reunește mai multe articole apărute, cu apoape două decenii în urmă, în suplimentul săptămânal aldine al ziarului România liberă, constituite într-un veritabil manifest pentru promovarea valorii şi demascarea imposturii.

Intervențiile profesorului constănțean, membru de onoare al Academiei Române, reflectă realitatea crudă a unei societăți românești în care se promovează conceptul de „merge și așa”, iar învățământul și știința se află mereu în coada listei de priorități a politicii oficiale. 
 
 

„În ultimul timp, constat cu tristeţe că unica politică știinţifică consecventă este aceea de a ucide tot ce înseamnă cercetare adevărată, onestă, de nivel internaţional şi implicit de a desfiinţa tot ce este elită, ce reprezintă valoare în ştiinţa şi învăţământul românesc, tot ce este know-how original în tehnica. Mai au puţin şi cei ce coordonează astăzi, în 2003, «involuţia» României de mâine vor reuşi să realizeze obiectivele de mai sus. În fond, asistăm la desfiinţarea centrelor de excelenţă tehnico-ştiinţifice din diferite domenii, dezvoltate în cursul secolului XX în toată ţara. Acestea au fost ctitorite de la zero, fiind realizate - cu mari cheltuieli - ca centre de acumulare a cunoaşterii, care au dobândit experienţă şi autoritate profesională; altfel spus, ele au reprezentat capabilitatea unei ţări de a şti să realizeze, dar mai ales să asimileze noutatea la nivelul străinătăţii şi de a ne înscrie astfel în sfera dezvoltării civilizaţiei tehnice şi ştiinţifice internaţionale.
Importanţa centrelor de excelenţă s-a văzut clar la sfârşitul primului şi celui de al doilea război mondial din secolul trecut, când aceste centre au permis în cazul Germaniei învinse şi distruse, să renască din propria ei cenuşe şi să-şi clădească o economie prosperă.

Mentalitatea oficială românească incultă, înapoiată, atât înainte de 1989, cât şi cea neo-comunistă retrogradă de după 1989, a căutat şi caută să ateste că tehnologiile şi uzinele se cumpără, din bani de împrumut sau ajutoare nerambursabile, la care se adaogă hărnicia românului, adică munca sa (ieftină, de sclav), componente care ar fi suficiente pentru a dezvolta o economie nouă prosperă, deci un nivel de trai civilizat pentru populaţie. Nu este nevoie de şcoală performantă, de cercetare, căci ele cer bani mulţi! Este o credinţă falsă, eronată, antinaţională şi trebuie să declarăm deschis: miracolul german s-a datorat în primul rând elitei sale ştiinţifice şi tehnice, păstrătoare a know-how-ului, grupate în jurul centrelor de excelenţă amintite mai sus.
Să reflectăm puţin la specificul original românesc. Şi să nu ne menajăm, dacă vrem să progresăm.

Lumea începe să înţeleagă importanţa învăţământului şi cercetării, care reprezintă viitorul unei naţiuni. DAR, în toate sondajele de opinie instituţia ŞCOALA nu există!!!. "Iluştrii" noştri sociologi formaţi la şcoala comunistă, introduc întrebări numai despre Biserică, Poliţie, Armată, etc. Aceasta induce o mentalitate colectivă de popor needucat, de la sat. Nu avem ce să facem, la sate unde trăieşte peste jumătate din populaţia României, cea mai respectată funcţie este cea a fostului miliţian. La unele emisiuni de muzică populară cu dedicaţii personale de la radio multe din cântece sunt adresate cu urări de bine şefului de post şi nu învăţătorului. În toată lumea şcoala nu este prea iubită, pentru că a învăţa cere efort de gândire, dar naţiunile în dezvoltarea lor au găsit mijloace de a induce respectul pentru cei educaţi. În Finlanda cei care nu ştiau carte nu aveau voie să se căsătorească.
Dacă sociologii noştri ar pune şi întrebarea despre încrederea în şcoală, procentele ar fi foarte mici.

De ce? Nu ne putem aştepta la performanţe deosebite ale şcolii româneşti, ale sprijinirii necondiţionate a cercetării, deoarece stadiul de înţelegere a educaţiei în România a ajuns numai până la facultate, pe care trebuie să o facă oricine şi oricum. De aceea dna Ministru E. Andronescu, în dorinţa de a da posibilitate tuturor să absolve bacalaureatul (cu ce cunoştinţe, nu o interesează!), din 2003 a decretat ca acesta să fie susţinut prin teste grilă. Deci o dare înapoi a şcolii româneşti cu un secol! Înainte de 1900, şi mult după, şcoala primară era suficientă. Spiru Haret a mai ridicat nivelul până la liceu.

Concepţia de a avea liceul la bază a ţinut mai bine de 50 de ani. După 1950 s-a trecut la «a avea o facultate». Nu este meritul comuniştilor, aşa a evoluat natural concepţia despre educaţie, care va mai dura ani buni de acum încolo.
Cercetarea performantă urmează după facultate, fapt ce nu este încă perceput de liderii noştri politici de orice culoare. Pentru ei, pentru majoritatea ţării, educaţia s-a încheiat la terminarea facultăţii.

 

 

Ştii carte, ... n-ai parte!

Şcoala nu este agreată în România, pentru că în ciuda corupţiei şi incompetenţei din interiorul său, ea rămâne totuşi cea mai democratică instituţie a statului. Oricât de corupt şi rău intenţionat ar fi un dascăl, dacă un elev sau un student ştie, nu îi ia nota să i-o dea celui cu pile, îi dă şi celui cu pile notă mare, dar i-o lasă şi celui merituos. După terminarea şcolii, lucrurile se schimbă în România, celui merituos i se ia şi nota şi este trecut pe linie moartă. Ierarhia socială a României de ieri şi de astăzi nu este bazată pe criteriul competenţei, a meritului câştigat prin calitatea muncii şi a rezultatelor obţinute încă din şcoală, ci pe criteriul apartenenţei la Partidul-stat, unde morala şi interesul pentru soarta României practic nu există! O subliniere: cu cât este mai inocent profesional, şi dovedeşte acest lucru, cu atât creşte meritul tânărului absolvent de a fi un bun cadru de conducere.

Derizoriul obţinerii titlului de «doctor» în România, este de notorietate publică. Cei care dobândesc astfel de titluri complet pe nemerit, şi sunt cu miile, se află în majoritatea funcţiilor de conducere şi decizie din ţara noastră, nutresc ură şi invidie pe cei care, posedă o capabilitate intelectuală înnăscută. Dumnezeu nu i-a creat pe toţi egali în cantitatea de materie cenuşie! Cei dotaţi, realizează lucrări de doctorat de valoare, cu rezultate publicate în revistele de prestigiu din Vest din aşa numitul curent principal. Sprijin şi înţelegere faţă de aceştia nu există, mai ales în dezvoltarea lor profesională ulterioară, pe care o realizează la nivelul Vestului. Aceste elite, nu multe, devin în ţara lor persoane non grata. Şicanele faţă de statutul lor profesional şi a persoanei lor sunt absolut incredibile, care depăşesc normalul şi frizează absurdul. Ele nu au drept la existenţă pe pământul pe care s-au născut şi totuşi se încăpăţânează să lucreze aici, deci să nu părăsească această ţară.”

 

#citeşte mai departe în Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.II
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto (rol ilustrativ): Arhiva ZIUA de Constanța


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală: Printre vestigii, cu „ustensilele științelor exacte”​
 
#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Măsuri adoptate de administraţia oraşului Constanţa pentru menţinerea curăţeniei în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Măsuri adoptate de administraţia oraşului Constanţa pentru menţinerea curăţeniei în perioada interbelică

880
#citeșteDobrogea: Meleagurile călărășene au în Constantin Tudor un reprezentant de marcă

#citeșteDobrogea: Meleagurile călărășene au în Constantin Tudor un reprezentant de marcă

830
#DobrogeaDigitală: Preoții refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord, încadrați în Episcopia Tomisului, în 1946

#DobrogeaDigitală: Preoții refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord, încadrați în Episcopia Tomisului, în 1946

935
#DobrogeaDigitală: „Instalarea Curței de Apel din Constanța”

#DobrogeaDigitală: „Instalarea Curței de Apel din Constanța”

891
#DobrogeaDigitală: „Morţilor din birouri, treziţi-vă, căci ţara trăieşte!”

#DobrogeaDigitală: „Morţilor din birouri, treziţi-vă, căci ţara trăieşte!”

1346
#DobrogeaDigitală: 135 de ani de la nașterea lui Nicolae Tonitza

#DobrogeaDigitală: 135 de ani de la nașterea lui Nicolae Tonitza

1306
#DobrogeaDigitală: Astronomia ne-a deslușit „mersul complicat al naturii”, în armonia ei simplă, dar ascunsă

#DobrogeaDigitală: Astronomia ne-a deslușit „mersul complicat al naturii”, în armonia ei simplă, dar ascunsă

1621
#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (I) - Problemele unui tânăr municipiu

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (I) - Problemele unui tânăr municipiu

1169
#DobrogeaDigitală: „Atâtea neamuri și atâtea stăpâniri...pierdute în nesfârșita urzeală a timpului”

#DobrogeaDigitală: „Atâtea neamuri și atâtea stăpâniri...pierdute în nesfârșita urzeală a timpului”

1543
#DobrogeaDigitală: Remember formația „Vox Maris-studio” și membrii săi. Vă recunoașteți printre ei?

#DobrogeaDigitală: Remember formația „Vox Maris-studio” și membrii săi. Vă recunoașteți printre ei?

1876
#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

#citeșteDobrogea: Vizitele scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea în orașul Constanța. 163 de ani de la naștere

1786
#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

#DobrogeaDigitală: Ioan Nenițescu – „un mare și bun român”

1777
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (IV)

1592
#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

#DobrogeaDigitală: „Dobrogea este istorie și a făcut istorie”

1260
#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

#DobrogeaDigitala: „Pagini luminoase” de bulgari dobrogeni

1773
#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

#citeșteDobrogea: Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

1633
#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

#DobrogeaDigitală: „Pentru Cioran, existenţa era un lung şir de amăgiri”

1285
#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

#citeșteDobrogea: Femeile în viața publică și religioasă a Dobrogei antice - Mari preotese și binefăcătoare ale cetăților vest-pontice (III)

1246
#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)

#citeșteDobrogea: Asociaţii şi societăţi la Constanţa, în perioada interbelică (I)

902
#DobrogeaDigitală: „Mai înțelegător cu aproapele său”

#DobrogeaDigitală: „Mai înțelegător cu aproapele său”

2273