#DobrogeaDigitală: Viața cultural-artistică la Liceul „Mircea cel Bătrân“ - Biblioteca, „izvor spre lumină şi ştiinţă“

  • „Monografia Liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța 1896-1996“ de profesorul Ion Faiter, prezintă printre altele și o scurtă istorie asupra bibliotecii instituției de învățământ. 

Lucrarea „Monografia Liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța 1896-1996“ este semnată de profesorul Ion Faiter, având 446 pagini, publicată la editura Muntenia. Volumul prezintă o retrospectivă detaliată și riguroasă asupra primului secol de existență a prestigiosului liceu constănțean. Structurată pe trei capitole - Învăţământul din Dobrogea scurt istoric, Momente în devenirea Liceului „Mircea cel Bătrân“, Spiritualitate şi cultură – cartea însumează mai toate evenimentele petrecute de-a lungul timpului în acest for cultural.
 
În cel de-al treilea capitol este prezentată, printre altele, Viața Cultural-Artistică din școală. Sunt ilustrate detalii despre bibliotecă, despre sociețățile culturale prezente în liceu, concursurile școlare sau cenaclurile tot mai dese.
 


Începutul subcapitolului este dedicat bibliotecii.Încă de la începutul existenței școlii biblioteca a fost un factor deosebit de important pentru instituție. La începuturi existau două biblioteci, una pentru elevi și una pentru profesori. Aflăm că în anul 1922 în lexiotecă erau vreo 500 de volume, 2-3 colecţii din „Viaţa Românească“, „Analele Dobrogei“, reviste de popularizare, enciclopediile, Biblia. Cărţile erau într-o stare jalnică, multe desperecheate. Acestora le-au luat locul cărţi noi, cumpărate cu banii adunaţi din cotizaţii, fondul anterior, sau din sumele strânse la şezători.
 
În felul acesta, fondul se îmbogăţeşte cu literatură de calitate, îndeosebi din creaţia scriitorilor noştri.
 
„Pentru sporirea numărului cititorilor s-a renunţat la perceperea taxei de lectură. Le solicitau, mai ales, cei din cursul inferior. Sunt preferaţi autori naţionali: Anton Pann, V .Alecsandri, Al.Brătescu-Voineşti, M.Sadoveanu dintre cărţile străine - Cuore, Robinson Crusoe, cele scrise de Jules Vemes, H.Welles, J.J.Rousseau (Contractul social).
 
În anii următori, din încasările şezătorilor, biblioteca, denumită «P.V. Haneș», şi-a sporit numărul cărţilor destul de puţin, deşi funcţionarea a fost bună, prin cei doi bibliotecari: Popa Gh., H.Blumenfeld. Se continuă abonamentele la revistele franceze şi «Gândirea». În 1927-1928, foloasele materiale, rezultate din şezători, au servit îmbogăţirii acestui lăcaş de petrecere a timpului liber. Biblioteca elevilor funcţionează după regulamentul impus de Societatea «IL Caragiale». De la 660 (numărul cărţilor în 1929-1930) ajunge la 800, dintre care 200 aparţin literaturii franceze; mult mai puţine literaturii germane sau engleze.“
 
Aflăm că și profesorul col. Ionescu Marin Dobrogeanu a avut un aport semnificativ în patrimoniul bibliotecii. Știm că acesta a donat sute de volume instituției.
 

„Neîndoielnic, de mare valoare documentară va fi biblioteca istoriografului Constanţei Marin Ionescu-Dobrogeanu, cuprinzând, în 1916, aproximativ 4732 titluri (35-40 mii cărţi şi reviste), multe fiind rarităţi. Se impune atenţiei întreaga bibliografie dobrogeană, adunată, prin sacrificii băneşti, încă din 1890. Ca alte bunuri materiale ori spirituale, bogăţia bibliografică a fost prădată, dispersată în cursul ocupaţiei inamice din 1916-1918; ulterior, puţinele cărţi recuperate sunt date licelui. Numărul volumelor era de 435; 56 reviste, atlase, hărţi, trecute într-un index alfabetic, alcătuit de către donator.
 
Într-o atmosferă de înălţare spirituală a fost încheiată serbarea de inaugurare a bibliotecii, care devine, în scurtă vreme izvor spre lumina şi ştiinţa tuturor. O structurare a Bibliotecii, de mare interes, oferă prof. P.Caragea (bibliotecarul din 1931-1932).“

Reorganizarea bibliotecii
 
După al doilea război mondial are loc reorganizarea  bibliotecii. Sunt proiectate amănunte interesante despre proces și noile reglementări.
 
„Tot mai mulţi cititori, dintre elevi, împrumută cărţi din biblioteca profesorilor. După al doilea război mondial va fi consemnată sub denumirile: biblioteca liceului, biblioteca școlii ori, simplu, biblioteca. Este reorganizată, înregistrând modificări esenţiale. În 1946 au loc epurări în toate instituţiile depozitare ale unui asemenea tezaur. Conform circularelor primite, biblioteca scoate volumele cuprinse în listele ministerului. Fondul este completat cu titluri noi, ce răspund ideologizării. Apoi, semnalăm o nouă etapă de creştere cantitativă şi chiar calitativă.“
 
Mai bine de două decenii, între anii 1977 și 1995, bibliotecară este Anna Munteanu. În acest timp biblioteca se modernizează. Se achiziționează mobilier, fişiere, vitrine, panouri. Creşterea fondului de carte se bazează mai mult pe donaţii, sumele repartizate achiziţiilor fiind mici, iar preţul cărţilor foarte mare. Provenienţa lor este diversă, cuprinzând: donaţiile autorilor - Gh.Andrei, C.Caragea, Fl.Pietreanu; profesorilor - R.Gomoiu, I.Faiter. Ch.Moraru; elevilor - Raluca Ştefănescu admisă în 1995, la Facultatea de medicină, lasă 35 culegeri de: chimie, matematică, fizică, informatică; Asociaţia «Solidarité»-Franţa (1991) oferă cărţi, îndeosebi dicţionare, ș.a.m.d..
 
Aflăm din monografie că în perioada aceea la începutul fiecărui an erau organizate „zilele bibliotecii“, destinate celor din clasa a IX-a, unde se ţineau prelegeri de biblioteconomie, urmate de înscrierea ca cititor. Posibilităţile documentării sunt completate prin conţinutul revistelor şi ziarelor. Acestea, după 1989, cunosc, asemenea fondului de carte, procesul dezideoiogizării.
 
Actualmente Colegiul Național „Mircea cel Bătrân“ dispune de o bibliotecă modernă, cu peste 25 000 de volume, unele având o vechime de mai bine de un secol.

Descarcă „Monografia Liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța 1896-1996“ de Ion Faiter din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: Anuarul Liceului Mircea cel Bătrân pe anii școlari 1936-1937, 1937-1938
 
Citește și:

Cum arăta un an școlar în anii ’30? – „Unii repetau materia, alții inventau metode de copiat care de care mai ingenioase“

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre imposibilitatea de a face orice

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - Despre imposibilitatea de a face orice

622
#Citește Dobrogea: Unele aspecte cu privire la viața tătarilor dobrogeni, în timpul regimului comunist (GALERIE FOTO)

#Citește Dobrogea: Unele aspecte cu privire la viața tătarilor dobrogeni, în timpul regimului comunist (GALERIE FOTO)

622
#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - „Drama omului contemporan ni se pare că nu e alta decât aceasta... nu ştie să uite“

#DobrogeaDigitală: „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica - „Drama omului contemporan ni se pare că nu e alta decât aceasta... nu ştie să uite“

1117
#DobrogeaDigitală: Un „răvaș deschis”, cu ocazia unei zile istorice

#DobrogeaDigitală: Un „răvaș deschis”, cu ocazia unei zile istorice

1574
#DobrogeaDigitală: „Eminescu, inspiratul mării”

#DobrogeaDigitală: „Eminescu, inspiratul mării”

1455
#CiteșteDobrogea: Despre lucrurile simple, în „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica

#CiteșteDobrogea: Despre lucrurile simple, în „Mathesis sau Bucuriile simple“, de Constantin Noica

1616
#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

#DobrogeaDigitală: „Şcoala românească de astăzi se dezvoltă sub semnul mediocrităţii”

1416
#CiteșteDobrogea: Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

#CiteșteDobrogea: Constantin Noica - „Cultura noastră e de tip matematic şi tipul acesta se opune culturei de tip istoric“

1766
#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Iorga - „Par’că e o maşină enormă, conştientă, un motor de viaţă şi inteligenţă“

#DobrogeaDigitală: Portretul lui Nicolae Iorga - „Par’că e o maşină enormă, conştientă, un motor de viaţă şi inteligenţă“

2078
Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

Doina Jela, „Pe cont propriu - jurnal (1989 - 1995)“: „Atunci când ceva se termină, trebuie să ne gândim că ceva începe“

1738
#DobrogeaDigitală: Iftimie Ilisei, figură marcantă în galeria primarilor Medgidiei

#DobrogeaDigitală: Iftimie Ilisei, figură marcantă în galeria primarilor Medgidiei

2272
#DobrogeaDigitală: Doina Baier, la 84 de ani

#DobrogeaDigitală: Doina Baier, la 84 de ani

1560
#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“

1648
#DobrogeaDigitală: Viața și opera lui Edgar Allan Poe, „marcate cu sigiliul de foc al geniului”

#DobrogeaDigitală: Viața și opera lui Edgar Allan Poe, „marcate cu sigiliul de foc al geniului”

1351
#DobrogeaDigitală: „Atât de grea ni se pare misiunea de învăţător în Dobrogea, că nu credem prea mari orice sacrificii s\'ar face din partea statului pentru a-i asigura propăşirea”

#DobrogeaDigitală: „Atât de grea ni se pare misiunea de învăţător în Dobrogea, că nu credem prea mari orice sacrificii s'ar face din partea statului pentru a-i asigura propăşirea”

1346
#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

1489
#DobrogeaDigitală: „O presă care e independentă stă pe un temei solid şi ea merită atenţiune”

#DobrogeaDigitală: „O presă care e independentă stă pe un temei solid şi ea merită atenţiune”

1186
#citeșteDobrogea. Vluisiti zboarî pi armâneaşti în Ziua Cvltvrii Naționale: „Eminescu – Minduiari, Marli Zboru, Marea Vreari, Marli Doru...”

#citeșteDobrogea. Vluisiti zboarî pi armâneaşti în Ziua Cvltvrii Naționale: „Eminescu – Minduiari, Marli Zboru, Marea Vreari, Marli Doru...”

1837
#DobrogeaDigitală: „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor  la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“

#DobrogeaDigitală: „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“

1263
#DobrogeaDigitală: Vasile Cojocaru i-a oferit lui Oedip „o umanitate vie și caldă”

#DobrogeaDigitală: Vasile Cojocaru i-a oferit lui Oedip „o umanitate vie și caldă”

897