In Memoriam Teofil Sauciuc-Săveanu, cel care a scos la vedere orașul Callatis


În urmă cu 49 de ani, pe 26 iulie 1971, se stingea din viață, la București, istoricul Teofil Sauciuc-Săveanu, cel al cărui nume îl poartă astăzi o stradă din Mangalia, în semn de omagiu pentru descoperirea ruinelor orașului Callatis.

S-a născut la 21 octombrie 1884 în satul Bosanci, judeţul Suceava, în familia preotului Teofil Sauciuc, ai cărui înaintaşi, până la răpirea Bucovinei (1775), se numeau Sava. Dominaţia austriacă, urmărind deznaţionalizarea românilor, a recurs şi la ucrainizarea şi polonizarea numelor româneşti.
A urmat şcoala în satul Iordăneşti (1890-1894) şi cursurile secundare la Cernăuţi. Între anii 1902-1906 a urmat Facultatea de Filosofie de la Universitatea Cernăuţi. În anii studenţiei a fost ales şi a activat ca preşedinte al Societăţii studenţeşti „Junimea”. În perioada 1906-1919 a lucrat ca profesor secundar la Cernăuţi, timp în care şi-a susţinut la Viena teza de doctorat cu disertaţia „Cultura cerealelor în Grecia antică şi politica cerealistă a atenienilor”.
Timp de trei ani, cu o bursă de studiu de la Institutul Austriac de Arheologie din Viena, Teofil Sauciuc-Săveanu face studii de specializare, urmate de specializări la bibliotecile din Berlin, Leipzig, Roma şi Viena.
După actul Unirii Bucovinei cu România de la 28 noiembrie 1918, Teofil Sauciuc-Săveanu a fost numit profesor la catedra de filologie clasică a Universităţii Bucovinei, unde a funcţionat până în anul 1940. Între 1921-1922 a fost decan al acestei facultăţi, iar în 1924-1925 a devenit rectorul Universităţii din Cernăuţi. După 1940 a fost transferat la Universitatea Bucureşti, iar din 1946 este primit membru corespondent al Academiei Române.
S-a implicat în viaţa politică şi a fost în mai multe rânduri secretar de stat (1928-1930 şi 1932-1933), preşedinte al Organizaţiei Naţional-Ţărăniste din Bucovina (1926-1938), deputat şi senator. În anul 1948 autorităţile comuniste l-au exclus din Academia Română, a suportat starea de condamnat la penitenciarul de la Sighet (1950-1956), iar la 3 iulie 1990 a fost repus în drepturi ca membru corespondent al Academiei Române.
A avut importante preocupări în istoria antichităţii greco-romane, iar între anii 1925 şi 1940, în urma unor săpături arheologice, a reuşit să scoată la vedere ruinele oraşului Callatis, despre care a publicat lucrările: „Callatis. Rapports preliminaires sur les fouilles” (1924); „Observations concernant deux decrets des «thiasites» de Callatis” (1924); „Numele comunei urbane Mangalia” (1928); „Titus Vîrtasius Pollio şi oraşul Callatis” (1936); „Callatis” (1938); „Pe marginea unui decret de poliţie callatian” (1967); „Inscripţia lui Herennios Apollinarios din Callatis” (1968) ş.a.
A manifestat interes şi a efectuat cercetări şi în domeniul istoriei Greciei antice. Este considerat unul dintre cei mai importanţi epigramişti ai perioadei interbelice, fiind preocupat şi de numismatică, heraldică şi gliptică. Epigrafist, arheolog şi istoric, Teofil Sauciuc-Săveanu s-a format în şcolile Bucovinei şi pe şantierele arheologice din Grecia şi ale cetăţii antice Callatis.
A fost profesor pentru 40 de generaţii de elevi şi studenţi din Cernăuţi şi Bucureşti.

Sursa text: crainou.ro

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

#citeșteDobrogea: Ion Coja, despre statisticile devastatoare privind emigrația în România

419
#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

#DobrogeaDigitală: Despre seriozitate și tipologie românească, în viziunea nemuritorului Caragiale

402
#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

#citeșteDobrogea: Ultima călătorie a lui Ovidius (I) - De la Roma, spre Tomis. Vestea relegării

306
#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

#DobrogeaDigitală: In memoriam Oleg Danovski, legenda vie a baletului românesc

1759
#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953

1614
#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Vartan Arachelian, la aniversare

1456
#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

#DobrogeaDigitală: Maestrul Liviu Manolache la ceas aniversar. „A călcat cu dreptul pe urmele părinților”

2162
#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

#DobrogeaDigitală: „Slavă întru cei de sus… Și eroilor noștri”

1680
#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

#citeşteDobrogea: Florica Cruceru, o viaţă dedicată artei

1467
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (IV) – Nicolae Iorga, discursuri și impresii

1290
#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

#DobrogeaDigitală: Supraviețuitor al propriului destin. „Am trăit intens, autentic și, mai ales, liber”

712
„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

„Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea”, de Cristian Cealera

1689
#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

#citeșteDobrogea: In memoriam Nicolae Caratană. „Numai durerea m-a determinat să descopăr poezia”

1667
#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

#DobrogeaDigitală: Mircea Tegzeşiu, la aniversare

1593
#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

#DobrogeaDigitală: Raport de Prefect – „Situațiunea” județului Constanței, la trei ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească

3228
#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

#citeșteDobrogea: Dobrogea înaintea Primului Război Mondial (III). Liga Culturală, visul României Mari și memoriile lui Vasile Pârvan

2681
#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

#citeșteDobrogea: In memoriam Paul Everac

2194
 #citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Neamul acesta de oameni îşi fac culcuș comod oriunde se aşază“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

2737
#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

#DobrogeaDigitală: Inaugurarea lucrărilor primului port românesc. „Tunurile bubuie; musicile cântă şi şampania curge”

1511
#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

#citeșteDobrogea: Biografii de filosofi dobrogeni: Alexandru Claudian

1341