In Memoriam Teofil Sauciuc-Săveanu, cel care a scos la vedere orașul Callatis


În urmă cu 49 de ani, pe 26 iulie 1971, se stingea din viață, la București, istoricul Teofil Sauciuc-Săveanu, cel al cărui nume îl poartă astăzi o stradă din Mangalia, în semn de omagiu pentru descoperirea ruinelor orașului Callatis.

S-a născut la 21 octombrie 1884 în satul Bosanci, judeţul Suceava, în familia preotului Teofil Sauciuc, ai cărui înaintaşi, până la răpirea Bucovinei (1775), se numeau Sava. Dominaţia austriacă, urmărind deznaţionalizarea românilor, a recurs şi la ucrainizarea şi polonizarea numelor româneşti.
A urmat şcoala în satul Iordăneşti (1890-1894) şi cursurile secundare la Cernăuţi. Între anii 1902-1906 a urmat Facultatea de Filosofie de la Universitatea Cernăuţi. În anii studenţiei a fost ales şi a activat ca preşedinte al Societăţii studenţeşti „Junimea”. În perioada 1906-1919 a lucrat ca profesor secundar la Cernăuţi, timp în care şi-a susţinut la Viena teza de doctorat cu disertaţia „Cultura cerealelor în Grecia antică şi politica cerealistă a atenienilor”.
Timp de trei ani, cu o bursă de studiu de la Institutul Austriac de Arheologie din Viena, Teofil Sauciuc-Săveanu face studii de specializare, urmate de specializări la bibliotecile din Berlin, Leipzig, Roma şi Viena.
După actul Unirii Bucovinei cu România de la 28 noiembrie 1918, Teofil Sauciuc-Săveanu a fost numit profesor la catedra de filologie clasică a Universităţii Bucovinei, unde a funcţionat până în anul 1940. Între 1921-1922 a fost decan al acestei facultăţi, iar în 1924-1925 a devenit rectorul Universităţii din Cernăuţi. După 1940 a fost transferat la Universitatea Bucureşti, iar din 1946 este primit membru corespondent al Academiei Române.
S-a implicat în viaţa politică şi a fost în mai multe rânduri secretar de stat (1928-1930 şi 1932-1933), preşedinte al Organizaţiei Naţional-Ţărăniste din Bucovina (1926-1938), deputat şi senator. În anul 1948 autorităţile comuniste l-au exclus din Academia Română, a suportat starea de condamnat la penitenciarul de la Sighet (1950-1956), iar la 3 iulie 1990 a fost repus în drepturi ca membru corespondent al Academiei Române.
A avut importante preocupări în istoria antichităţii greco-romane, iar între anii 1925 şi 1940, în urma unor săpături arheologice, a reuşit să scoată la vedere ruinele oraşului Callatis, despre care a publicat lucrările: „Callatis. Rapports preliminaires sur les fouilles” (1924); „Observations concernant deux decrets des «thiasites» de Callatis” (1924); „Numele comunei urbane Mangalia” (1928); „Titus Vîrtasius Pollio şi oraşul Callatis” (1936); „Callatis” (1938); „Pe marginea unui decret de poliţie callatian” (1967); „Inscripţia lui Herennios Apollinarios din Callatis” (1968) ş.a.
A manifestat interes şi a efectuat cercetări şi în domeniul istoriei Greciei antice. Este considerat unul dintre cei mai importanţi epigramişti ai perioadei interbelice, fiind preocupat şi de numismatică, heraldică şi gliptică. Epigrafist, arheolog şi istoric, Teofil Sauciuc-Săveanu s-a format în şcolile Bucovinei şi pe şantierele arheologice din Grecia şi ale cetăţii antice Callatis.
A fost profesor pentru 40 de generaţii de elevi şi studenţi din Cernăuţi şi Bucureşti.

Sursa text: crainou.ro

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

1197
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

1111
#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

1026
#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

1470
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

1209
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

1411
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”:  „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

1117
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928:   Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928: Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

1419
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

1261
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“:  „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

1109
#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1127
#citeşteDobrogea: „După mari furtuni marea aruncă pe plaje pietre şi cochilii  “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „După mari furtuni marea aruncă pe plaje pietre şi cochilii “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

393
#DobrogeaDigitală – „Dobrogea 1878-1928”: Om destoinic și de inimă, Remus Opreanu - model de politician, chiar și peste un secol și jumătate, pentru candidații de-acum

#DobrogeaDigitală – „Dobrogea 1878-1928”: Om destoinic și de inimă, Remus Opreanu - model de politician, chiar și peste un secol și jumătate, pentru candidații de-acum

1216
#DobrogeaDigitala – „Amintiri și povestiri”, de Garabet Kumbetlian: Artiști smulși din uitare, în cartea profesorului Garabet Kumbetlian

#DobrogeaDigitala – „Amintiri și povestiri”, de Garabet Kumbetlian: Artiști smulși din uitare, în cartea profesorului Garabet Kumbetlian

1157
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Ion (Jean) Dinu văzut prin ochii unui contemporan

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Ion (Jean) Dinu văzut prin ochii unui contemporan

1827
#citeșteDobrogea: Istoricul Tasin Gemil, la ceas aniversar. Biografia unui dobrogean de rang înalt

#citeșteDobrogea: Istoricul Tasin Gemil, la ceas aniversar. Biografia unui dobrogean de rang înalt

1790
#citeşteDobrogea: „Râurile, ca şi munţii ori oamenii, îmbătrânesc şi ele“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea: „Râurile, ca şi munţii ori oamenii, îmbătrânesc şi ele“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

1170
#citeșteDobrogea: Cazinoul, boemă, loisir și patrimoniu european la Marea Neagra (Ediția a II-a)

#citeșteDobrogea: Cazinoul, boemă, loisir și patrimoniu european la Marea Neagra (Ediția a II-a)

2309
#citeșteDobrogea: In Memoriam Tașcu Gheorghiu, la 110 ani de la nașterea unui reputat traducător constănțean

#citeșteDobrogea: In Memoriam Tașcu Gheorghiu, la 110 ani de la nașterea unui reputat traducător constănțean

1601
#DobrogeaDigitală – „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu:   În tinerețea sa, Arșavir Acterian a fost fondatorul „Corabiei cu ratați”, alături de mari intelectuali

#DobrogeaDigitală – „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu: În tinerețea sa, Arșavir Acterian a fost fondatorul „Corabiei cu ratați”, alături de mari intelectuali

2347