PRIMELE LUCRĂRI LA CONSTRUCŢIA CANALULUI DUNĂRE-MAREA NEAGRĂ (1949-1953)


                                                             
                                                                                                                                      
                                                                
La 26 mai 1949, lua fiinţă Direcţiunea Generală a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, ca urmare a Hotărârii Consiliului de Miniştri al R.P.R., nr.505, ce punea în aplicare decizia Partidului Comunist din România de a se construi canalul navigabil Cernavodă-Constanţa. Prin decretul nr 75/23 martie 1950, ce avea în vedere organizarea Canalului Dunăre –Marea Neagră, se specifica în articolul 2, că Direcţia Generală a Canalului se subordona Consiliului de Miniştri. În articolul 4 al aceluiaşi decret, se specifica faptul că prin construcţia canalului se asana Valea Carasu şi se „ridica nivelul de higienă al populaţiei din acea regiune”.
Într-o şedinţă de lucru desfăşurată la Eforie la 23 decembrie 1949, Consiliul tehnic, a dat aviz favorabil asupra unui proiect de adăpost de vase în portul Midia , participând  M. Grünberg, Vasilescu Grigore, Burghelea Constantin, Dragoş Popp, Ioanovici Aurel, Doicescu Octav şi Virgil Cotovu.
Conducerea Direcţiei Generale a Canalului Dunăre-Marea Neagră era asigurată de o echipă de specialişti în frunte cu Hossu Gheorghe – Director general, Grünberg Mayer – inginer şef, Antoci Dumitru – Director general adjunct, Posteucă V. – Director general adjunct, Ernest Rene – inginer şef adjunct şi Weiss Ioan – inginer şef. Proiectul tehnic general a fost întocmit de Breckner Walter.
După Gheorghe Hossu, cel de-al doilea director al canalului a fost Mayer Grünberg , în perioada 1951-1952, iar ulterior Vasile Posteucă, între anii 1952-1953.
Oficiosul local „Dobrogea Nouă” îl prezintă pe directorul Hossu, ca având o origine sănătoasă şi fiind îndreptăţit să ocupe această funcţie, deoarece ani de zile muncise ca lucrător agricol pe moşiile de pe Valea Carasu, fiind fost mecanic-tractorist.
Membrii din conducerea Direcţiei Generale a Canalului Dunăre-Marea Neagră, aveau origini diverse, unii erau muncitori, alţii mici burghezi, membrii de partid, unii cu pregătire politică la Moscova.
 Prin proiectata investiţie era preconizată crearea unor noi industrii, care să deservească lucrărilor canalului, fie să aibă un caracter permanent, crearea de noi centre urbane, asanarea Văii Kara-su, combaterea secetei din ţinutul dobrogean, dezvoltarea oieritului în Dobrogea, dezvoltarea pescuitului, centre de însilozare a cerealelor.
Construcţia canalului trebuia finalizată până la sfârşitul cincinalului, iar ieşirea la mare urma să se facă prin portul Midia. În ultimul an al cincinalului, urma a fi dat în exploatare portul Cernavodă. Lucrările Canalului urmau a se face mecanizat, în mare parte cu utilaj primit din Uniunea Sovietică. La 22 iunie 1949, prin H.C.M. nr. 613, este aprobat memoriul tehnico-economic, întocmit de o comisie mixtă româno-sovietică. Erau fixate sarcinile de plan pe anul 1949, iar planul de investiţii era avizat de guvernul român la 17 octombrie 1949. Acest plan de investiţii a fost estimat pentru anul 1949, la 5,9 miliarde lei, din care 1,2 miliarde lei reprezenta valoarea utilajelor.
Lucrările canalului au fost evaluate la 121,5 miliarde lei. Se preconiza un trafic al canalului în perspectiva a 10-15 ani, de circa 7 milioane tone , din care 5,9 milioane tone se vor îndrepta spre mare, iar 1,1 milioane tone vor lua drumul Dunării. Transporturile de tranzit pentru ţările situate în amonte pe Dunăre, vor constitui 1,8 milioane tone. Bazinul hidrografic al canalului ocupa 93.000 ha, apele antrenate anual fiind cifrate la 1,5 milioane mc. Erau necesare bazine de retenţie care să înmagazineze şi să compenseze viiturile torenţiale. Au fost proiectate 60 de bazine de retenţie cu circa 26 milioane mc apă.
Forma definitivă a „Direcţiunii Generale a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră”, drept principal constructor a fost stabilită prin Decretul nr. 75/23 martie 1950, în conformitate cu articolul 44, pct.2 şi articolul 45 din Constituţia Republicii Populare Române, din anul 1948.
Valoarea lucrărilor de executat pentru construcţia canalului în cadrul planului cincinal, în conformitate cu Legea nr. 8 din 15 decembrie 1950, a fost evaluată la 68 miliarde lei, iar valoarea lucrărilor de executat după expirarea planului cincinal, la 10,4 miliarde lei.
Cu prilejul construcţiei canalului, în cele mai importante localităţi de pe traseul său, Cernavodă, Medgidia, Ovidiu, Năvodari şi Poarta Albă, au fost programate a fi executate:
 - locuinţe            113.000 mp,
 - clădiri sociale    16.000 mp,
 - clădiri sanitare    19.000 mp,
  - clădiri destinate educaţiei   39.000 mp.
 
 În anii 1949-1950, au fost executaţi 29.100 mp, respectiv 5.900 mp. În perioada 1950-1953, de-a lungul canalului existau 2 oraşe, iar în anii 1952-1953, existau 9 centre muncitoreşti. Medgidia avea în 1949- 6824 locuitori, fiind una din cele mai importante aşezări din centrul provinciei.
Construcţia canalului şi-a adus contribuţia pe lângă realizarea unei căi navigabile de mare anvergură, la realizarea unor construcţii civile şi la dezvoltarea urbanistică a unor aşezări ce se aflau pe traseul acestuia.
 
Surse bibliografice
S.J.A.N.C., Fond Direcţia Generală a Canalului Dunăre-Marea Neagră, Dosar 913/1949, f.7.
Ibidem, Dosar 912/1949, f. 17.
Ibidem, Dosar 20b/1950, vol.X, f.1.
Ibidem, Dosar 934/1951
S.J.A.N.C., Fond Comitetul de partid al Canalului Dunăre-Marea Neagră, dosar 14/1949
S.J.A.N.C., Fond Sfatul Popular Raional Medgidia, Dosar 7/1953
Ibidem , Fond Primăria Medgidia, inventar nr.140
Marian Cojoc, Istoria Dobrogei în secolul XX. Canalul Dunăre-Marea Neagră (1949-1953), Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2001
 “Dobrogea Nouă”, III, nr. 727, din 20 oct. 1950
Aurelia Lăpuşan, Canalul Dunăre – Marea Neagră (1949-1953) un măreţ insucces al unei investiţii fără acoperire. Excurs jurnalistic, în “Canalul Dunăre-Marea Neagră între istorie, actualitate şi perspective”, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008
Virgil Coman, Fonduri arhivistice din patrimoniul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale privind Canalul Dunăre-Marea Neagră, în Canalul Dunăre-Marea Neagră între istorie, actualitate şi perspective, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008
Adrian Ilie, Claudia Ilie, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011
 
 


                                         Gheorghe Hossu, demnitar al regimului comunist
                                                                 (agerpres.ro)
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

1045
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

1013
Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

945
#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

1603
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu:   Curioasele aventuri spirituale ale artistei Magdalena Rădulescu, fiică a unui mare avocat constănțean

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Curioasele aventuri spirituale ale artistei Magdalena Rădulescu, fiică a unui mare avocat constănțean

1137
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

1109
Procesul sabotorilor de la Canal (galerie foto)

Procesul sabotorilor de la Canal (galerie foto)

1144
#DobrogeaDigitală. „Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia”, de Vasile Canarache:  Despre colecționarii de tanagre, statuetele artistice ale antichității

#DobrogeaDigitală. „Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia”, de Vasile Canarache: Despre colecționarii de tanagre, statuetele artistice ale antichității

1161
#citeșteDobrogea: Ex Ponto și orchestra sa epică, celebrând un sfert de veac de existență a breslei scriitoricești dobrogene

#citeșteDobrogea: Ex Ponto și orchestra sa epică, celebrând un sfert de veac de existență a breslei scriitoricești dobrogene

1093
#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: „Revendic libertatea personală, cu condiţia să fie creatoare, nu distrugătoare”

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: „Revendic libertatea personală, cu condiţia să fie creatoare, nu distrugătoare”

1061
#CitesteDobrogea: 3 august 1941. Bombardament al aviației sovietice asupra Constanței. Catedrala și Peninsula au fost distruse

#CitesteDobrogea: 3 august 1941. Bombardament al aviației sovietice asupra Constanței. Catedrala și Peninsula au fost distruse

1495
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Pe unde ar trebui să treacă linia ferată către Tulcea?

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Pe unde ar trebui să treacă linia ferată către Tulcea?

1276
Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase

Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase

2219
La 20 de ani, șugubățul actor Nicu Constantin debuta în televiziune, alături de Margareta Pâslaru și Marina Voica (video)

La 20 de ani, șugubățul actor Nicu Constantin debuta în televiziune, alături de Margareta Pâslaru și Marina Voica (video)

2326
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Scarlat Lambrino, despre arheologia Dobrogei

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Scarlat Lambrino, despre arheologia Dobrogei

1895
#DobrogeaDigitală: Ioan Borcea, savantul care a pus în valoare paradisul stepei de la Agigea

#DobrogeaDigitală: Ioan Borcea, savantul care a pus în valoare paradisul stepei de la Agigea

2162
Dobrogea în anul 1891 (III). Natalitate și speranță de viață

Dobrogea în anul 1891 (III). Natalitate și speranță de viață

1479
#DobrogeaDigitală - „Din suferințele administrative ale dobrogenilor”, de Constantin D.Pariano: „S’au dat comunele pe mâna unor primari, cari cred că le au în arendă”

#DobrogeaDigitală - „Din suferințele administrative ale dobrogenilor”, de Constantin D.Pariano: „S’au dat comunele pe mâna unor primari, cari cred că le au în arendă”

1086
Medgidia în perioada regimului comunist (1965-1968) (galerie foto)

Medgidia în perioada regimului comunist (1965-1968) (galerie foto)

1737
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „O sfânt ideal al dreptăţii, câte nelegiuiri se săvârşesc în numele tău!”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „O sfânt ideal al dreptăţii, câte nelegiuiri se săvârşesc în numele tău!”

1140