#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Străzile I. V. Stalin, Traian și Petru Rareș. Călătorie în timp în Constanța anilor 1960 (I)

 
  • În ediția de astăzi vom aborda o prima secțiune a străzii I.V. Stalin, vizitând Clubul muncitoresc „Dezrobirea“, Sediul Comitetului regional al PMR, IPCU, Bustul arheologului Vasiel Pîrvan, Palatul Poștei“, dar vom poposi și la librării, restaurante, magazine, etc.
 
Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Contanța și împrejurimile ei“, publicată la editura Științică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pâmânt milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.
 
Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai batrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.
 
„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei  orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lasând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60.  
 
Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahileia Mihail, Tabacarie, Palazul Mare, Anadolchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sirbu, Palas C.F.R. 


 
„La drum pe promotoriile fostei cetăți tomitane“ – Strada I.V Stalin, astăzi bulevardul Tomis
 
Magistrala Constanței, bulevardul Tomis, poartă astăzi numele glorioasei cetăți tomitane, artera pornind chiar din agora cetății, astăzi Piața Ovidiu. Iată că în perioada comunismului, bulevardul de astăzi, stradă pe atunci, purta numele dictatorului sovietic Iosif Vissarionovici Stalin. Chiar și atunci strada era una din cele mai importante din Constanța, fiind un „traseu magistral, împârțind orașul în două sectoare aproape egale“.
 
În ediția de astăzi vom aborda o prima secțiune a străzii I.V. Stalin, vizitând Clubul muncitoresc „Dezrobirea“, Sediul Comitetului regional al PMR, IPCU, Bustul arheologului Vasiel Pîrvan, Palatul Poștei“, dar vom poposi și la librării, restaurante, magazine, etc. Să începem călătoria proiectată de cei trei autorii ai lucrării mai sus menționată:
 
„Din piața Independenței se desprinde spre nordvest una dintre principalele străzi ale orașului Constanța, strada I. V. Stalin, interesantă atît prin aspectul ei general, cît și prin traseul magistral pe care-l are, împărțind orașul în două sectoare aproape egale. Strada I. V. Stalin se află  între străzile Traian și Mircea cel Mare. Este una din străzile cu circulație intensă mai ales pe porțiunea din dreptul parcului «Maxim Gorki». De o parte și de alta, este mărginită de clădiri importante atît prin arhitectura lor modernă, cît și prin magazinele pe care le adăpostesc. Vitrinele largi, iluminate cu neon, amenajate cu gust, atrag atenția vizitatorilor.
 
Pîna la parcul «Maxim Gorki» vom întîlni citeva magazine și unități ale diferitelor întreprinderi mai importante, printre care: Libraria noastră nr. 6, Restaurantul lactovegetarian nr. 1, Biroul de voiaj C.F.R., Grădina de vară-berărie Tomis, noile magazine «Arta populara», «Cadouri» și altele.“


 
O scurtă oprire pe strada Petru Rareș - Clubul Muncitoresc „Dezrobirea“ și Templul evreiesc de rit occidental
 
Ne abatem de pe strada Stalin pentru câteva momente. Pășim pe strada Petru Rareș, denumure actuală. Poposim la clubul muncitoresc „Dezorbirea“, situat într-o clădire impozantă construită în anul 1937. La un pas de clubul muncitoresc „Dezvorbirea“, la colț cu strada C.A. Rosseti, nume păstrat și în prezent, se află Templul evreiesc de rit spaniol, clădire emblemă pentru Constanța. Astăzi cele două monumente se află în stare de degradare avansată.
 
„În trecere menționăm strada Petru Rareș, o arteră care se desprinde din str. I. V. Stalin. Vizitatorii pot avea o nouă perspectivă spre portul Constanța. Pe această stradă (la nr. 6) se afla Clubul muncitoresc «Dezrobirea», instalat într-un edificiu propriu, construit în anul 1937 cu fondurile strînse de muncitorii din port. Aparține comitetului de întreprindere al Direcției regionale a navigației civile. Localul cuprinde o sală de spectacole cu 250 locuri, în care funcționează cinematograful «Dezrobirea»; în cadrul acestui club s-a deschis și o universitate populară muncitoreasca.
 
Tot pe strada Petru Rareș, colț cu strada C. A. Rosetti, se află Templul evreiesc de rit occidental, monument de arhitectură, o construcție al cărei plan arhitectural reflectă o oarecare influență caldeeană. Interiorul e simplu, cu două galerii sprijinite de colonade monumentale. În 1860, în acest loc se află tot un templu evresc.“


 
Magazinul „Artă Populară“ și parcul Ecaterina Varga
 
Ne întoarcem pe strada I.V. Stalin. Zăbovim câteva minute în fața magazinului „Arta Populară“, admirând costumele naționale, ulcioare, dar și tot felul de obiecte lucrate manual. Nu departe se remarcă și parcul Ecaterina Varga, dar și sala de expoziție a Casei regionale a creației Populare.
 
„Să continuăm drumul pe partea dreaptă a străzii I. V. Stalin. Neaparat trebuie să zăbovim cîteva minute în fața magazinului «Arta Populară» cu vitrinele lui atrăgătoare care te îmbie să cumperi ulcioare, covoare, costume naționale cu splendidele lor motive decorative, giraguri de scoici pictate, diverse obiecte lucrate din scoici de mare, vaporașe, corabii, toate lucrate cu maiestrie de harnicii artiști cooperatori. Puțin mai departe întîlnim un mic și atragător spațiu verde, Parcul «Ecaterina Varga», amenajat în 1958. Traversăm pe partea stîngă a străzii I. V. Stalin, unde se află sala de expoziție a Casei regionale a creației populare.“
 
Geamia Hunciar și cinematograful în aer liber „Ana Ipătescu“
 
La colț cu strada Roza Luxemburg, în present, K. Zambaccian, „vizitată“ în ediția anterioară, se află și cinematograful în aer liber „Ana Ipătescu“, construit în anul 1956.  Vis-a-vis de cinematograf se odihnește un monument de arhitectură zidit între anii 1862 și 1868, geamia Hunciar, altădată sub numele de Sultan Aziz.
 
„Tot pe partea stîngă, colț cu strada Roza Luxemburg, se afla cinematograful în aer liber «Ana Ipătescu», construit în anul 1956. Cinematograful poate primi, la fiecare spectacol 1000 persoane. Peste drum de cinematograf, se înalță silueta zveltă a geamiei Hunchiar. Geamia, monument de arhitectură a fost zidită între anii 1862 și 1868 cu fonduri din vistieria- sultunului Abdul Aziz și cu material de construcție din piatra calcaroasă provenit din vechea poartă a cetății și dintr-o porțiune a zidului de incintă al Tomisului.
Inițial, geamia a purtat numele celui care a dăruit-o - «Sultan Aziz». Construcția în stil maur autentic, cum e obiceiul, cu sanctuarul în formă pătrată, seamănă mai mult cu o stînca de piatră; enormul cub negru Kaaba este de astă dată cioplit în calcar alb de Dobrogea. Interiorul are aceleași caracteristici ale ornamentației orientale amintite la moscheea din apropierea pieței Independenței.“
 
Stada Traian – Comitetul Regional al PMR
 
Părăsim strada Roza Luxemburg și ne continuăm ruta pe strada Traian, privilegiată cu numeroase edificii. Vom vedea școala medie nr. 2, construită între anii 1906-1909, apoi trei clădiri de mare importanță la începutul secolului XX: Prefectura, Curtea de Apel, Tribunalul, transformate odată cu instalarea comunismului în Comitetul Regional P.M.R., Institutul de proiectări, construcții și urbanism (IPCU), înființat în 1957.
 
„Pe str. Traian colț cu str. Tomis se află cladirea școlii medii nr. 2, cu secție serală. Clădirea, o compoziție sobră, a fost construită între anii 1906 și 1909 pe terenul fostului «konak»  mistuit de incendiu în anul 1882. Ulterior s-au mai clădit cîteva anexe, printre care și o sală de gimnastică.
 
Mai departe, pe str. Traian, ne apropiem de trei clădiri care adăposteau înainte de 1944 Prefectura, Curtea de apel și Tribunalul. Pe caldarimul din fața acestor edificii muncitorii constănțeni au luptat eroic la începutul lui septembrie 1944, alungînd din Prefectură ramășițele fasciste al vechiului regim antonescian. Într-una din aceste clădiri se afla sediul Comitetului regional P.M.R. În altă Institutul de proiectări, construții urbanism (I.P.C.U.), înființat în 1957.“
 
Bustul întemeietorului arheologiei moderne din România, Vasile Pârvan
 
În fața clădirilor antemenționate se înalță bustului întemeietorul arheologiei moderne din România, Vasile Pârvan, turnat în bronz, operă a sculptorului Ion Irimescu. Astăzi poate fi admirat la intrarea în parcul arheologic de pe bulevardul Ferdinand.
 
„În fața acestor clădiri se deschide o piațetă, mărginită spre nord de parcul «Maxim Gorki». În mijlocul acestui mic parc de flori se înalță bustul lui Vasile Pîrvan, turnat în bronz, opera a sculptorului Ion Irimescu; monumentul a fost dezvelit în 1957 cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la nașterea marelui arheolog romîn. Vasile Pirvan este reprezentat într-o atitudine sobră, gînditoare. Artistul a urmărit să redea forța lăuntrică a personajului. Bustul e lucrat cu multă maiestrie în planuri mari, viguroase, într-un stil monumental.
 
Palatul Poștei, astăzi Muzeul de Artă Populară Constanța
 
Pe strada I.V. Stalin, la nr. 32, se remarca un alt imobil încărcăt cu istorie, Palatul Poștei, zidit în anul 1888. Povetea clădirii este impresionantă, fiind primul sediu al primăriei Constanței și urmând un parcurs istoric captivant. Astăzi găzduiește Muzeul de Artă Populară Constanța. În vecinătatea acestuia se afla Oficiul Telefoanelor, pe strada Vasile Alecsandri, nr. 12, denumirea străzii păstrată și astăzi, de asemenea un monument ridicat în anul 1937.
 
„Din strada Traian ne îndreptam spre Palatul poștal (str. I. V. Stalin nr, 32). Palatul, ridicat la 1888, Palatul Poftei are o fațadă în care se încearcă îmbinarea stilului maur, cu anumite elemente ale stilului romînesc. Impresionează la prima vedere prin jocul culorilor, briurilor suprapuse de tencuială și cărămida aparentă, specifică arhitecturii romînești bisericești din secolul al XVI-lea. Intrarea principală este marcată de un portic ale cărui arcade se sprijină pe cîte două colonete împerecheate, cu capiteluri florale. Porticul e dominat de o fereastră dublă, cu arctrilobat în acolade. În general, palatul lasă impresia unei siluete cam greoaie, îndepartată de prețioasele izvoare de inspirație ale arhitecturii noastre popuare. Poșta a fost instalată în acest palat în anul 1906. Palatul poștei se învecinează cu Oficiul de telefoane (str. V. Alecsandri nr. 12) instalat într-un imobil clădit în 1937.“
Va urma
 
Descarcă gratuit volumul „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 
Citește și:


#StrăzidinConstanța - atunci și acumLa pas prin Constanța anilor 1960 - Bulevardul Friedrich Engels și străzile Mircea cel Mare, Tomis, Roza Luxemburg, Aristide Caratzali

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Adamclisiul și Canara

#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Adamclisiul și Canara

1638
#citeșteDobrogea: Forța de muncă în Dobrogea interbelică

#citeșteDobrogea: Forța de muncă în Dobrogea interbelică

1321
#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Cazinoul, Sala de arme, Monumentul Eroilor

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Cazinoul, Sala de arme, Monumentul Eroilor

2065
#citeșteDobrogea: Instituții bancare în Dobrogea în prima jumătate a secolului XX

#citeșteDobrogea: Instituții bancare în Dobrogea în prima jumătate a secolului XX

1944
#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult (II)

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult (II)

2108
#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult

2529
#citeșteDobrogea: Activitatea portuară în Sulina interbelică și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial

#citeșteDobrogea: Activitatea portuară în Sulina interbelică și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial

1859
#GhidDobrogean1924: Situația învățământului constănțean în perioada interbelică

#GhidDobrogean1924: Situația învățământului constănțean în perioada interbelică

2101
#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (II)

#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (II)

2555
#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (I)

#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (I)

2174
Constanța culturală: Retrospectiva volumelor lansate în Constanța în anul 2022

Constanța culturală: Retrospectiva volumelor lansate în Constanța în anul 2022

1479
#citeșteDobrogea: Portul Mangalia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Portul Mangalia în perioada interbelică

1968
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Odihna și tratamentele la mare în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Odihna și tratamentele la mare în anii 1960

2293
2022: Retrospectiva demersurilor inițiate de ZIUA de Constanța dedicate memoriei culturale dobrogene

2022: Retrospectiva demersurilor inițiate de ZIUA de Constanța dedicate memoriei culturale dobrogene

2562
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Histria în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Histria în anii 1960

2403
#citeșteDobrogea: Activitatea sindicală în Dobrogea interbelică

#citeșteDobrogea: Activitatea sindicală în Dobrogea interbelică

2105
​#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Murfatlar în anii 1960 (GALERIE FOTO)

​#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Murfatlar în anii 1960 (GALERIE FOTO)

2670
#citeșteDobrogea: Colonizările agricole după Primul Război Mondial, în localităţile dobrogene

#citeșteDobrogea: Colonizările agricole după Primul Război Mondial, în localităţile dobrogene

2572
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Adamclisi în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Adamclisi în anii 1960

2459
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Mangalia anilor 1960 (GALERIE FOTO)

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Mangalia anilor 1960 (GALERIE FOTO)

2201