Utilaje folosite, forţă de muncă şi costuri ale lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră


La îndemnul Uniunii Sovietice autorităţile de la Bucureşti au demarat lucrările la canalul care urma să facă legătura între Dunăre şi Marea Neagră.
Pentru anul 1950, planul total de investiţii se cifra conform planificării la 4.390.000 lei, dar se va realiza doar 77%, adică 3.382.000 lei. Lucrările executate au depăşit planificarea, de 2.430.000 lei,  fiind făcute lucrări în valoare de 2.543.000 lei (104%). Lucrările executate de ministere prin diverse întreprinderi au avut prevăzute 1.960.000 lei, dar s-au folosit 839.127 lei (42,8%).

Efectivele angajate la realizarea lucrărilor canalului în anul 1950 erau:
  • Regionala Cernavodă – 1 500 muncitori,
  • Regionala Medgidia – 2 000 muncitori,
  • Regionala Midia – 2 100 muncitori. În trimestrul II al anului 1950, numărul muncitorilor implicaţi în realizarea lucrărilor la canal era de 5600.
Au existat trei sectoare productive la canal:
  • sectorul muncii libere, care a reunit muncitori de diverse profesii, din ţară sau localnici;
  • sectorul armei speciale construcţii, ce era format din militari în termen, aflaţi în subordinea Ministerului Apărării Naţionale;
  • sectorul muncii forţate, format din deţinuţi politici sau de drept comun, de regulă adversari incomozi ai regimuli comunist.
Cei încadraţi la ultimul sector au dus greul lucrărilor, munca lor fiind în totalitate fizică, brută. Se pot adăuga la cei implicaţi în realizarea lucrărilor, dezrădăcinaţii, sau deportaţii regimului, care lucrau în condiţii foarte grele. La aceştia se adăugau uneori şi cei care doreau din diverse motive să-şi piardă urma, canalul devenind un loc sigur pentru o bună perioadă.
Canalul a fost mormântul burgheziei ostile, dovadă fiind şi sloganul de la intrarea în lagărul de la Cernavodă: „Construim fără burghezie şi împotriva burgheziei". Nu trecuse un deceniu de când la intrarea în lagărul nazist de la Auschwitz trona sloganul: „Munca te face liber”. Ce anume apropia regimul comunist de cel nazist, nu avea în vedere ideologii, ci metode prin care adversarii politici să fie exterminaţi, pentru o menţinere la putere vreme îndelungată.
Întâlnirea lui Iosif Vissarionovici Djugaşvili - Stalin cu Gheorghe Gheorghiu-Dej la Moscova, a fost dominată în totalitate de liderul sovietic, ce se afla în faţa unor hărţi regionale şi avînd în mână „un băţ , îl puse pe undeva pe lângă Cernavodă şi apoi de-acolo făcu harşti cu el până pe lângă Constanţa. Pe-aici , zise, faci un canal care să lege Dunărea de Marea Neagră şi îi trimiţi acolo să-l sape pe toţi aceştia care râd de voi. Să lanseze de-acolo anecdote dacă or să mai aibă chef, şi dai două lovituri deodată, fertilizezi Dobrogea, despre care mi s-a spus că suferă de lipsă de apă şi deschizi o cale spre mare şi scapi şi de aceşti inşi glumeţi...”.
Cei care făceau glume la adresa comuniştilor, de multe ori analfabeţi, dar care ocupau importante poziţii în ministere sau în administraţie, erau burghezii şi intelectualii fostului regim.
Conducerea de vârf a partidului şi a canalului aveau în vedere formarea „omului nou”, a tehnicianului în construcţii şi cu o nouă atitudine faţă de muncă.
Lucrările la canal se desfăşurau în trei schimburi pe zi, de câte opt ore, sau două schimburi, acolo unde munca era mecanizată. Se lucra după acest program, atât vara cât şi iarna. Cazarea muncitorilor se făcea în baracamente de 500, 1 000 şi 2 000 de locuri. În 1949, existau spaţii de cazare pe 167.381 mp, iar în 1950, pe 66.019 mp. Totalul baracamentelor proiectate era de 331.400 mp, fiind prevăzute cu pereţi dubli.
Pentru cazarea muncitorilor în perioada 1949-1952, se înregistrau lucrări în suprafaţă de 338 664 mp, iar până în 1953, suprafaţa preconizată urma să creasă la 383 664 mp: 67,5% - barăci locuinţe, 17,5% - barăci locuinţe, 4,15% - barăci şantier, 10%- diverse barăci.
Autorităţile au fost interesate de crearea unor condiţii specifice pentru cazarea muncitorilor şi a deţinuţilor politici. În cazul celor din urmă, condiţiile precare au contribuit la pierderea unor vieţi omeneşti, consideraţi pe nedrept adversari ai regimului.
 
 
 
Surse bibliografice
 
S.J.A.N.C., Fond Direcţia Generală a Canalului Dunăre-Marea Neagră , Dosar 20/1950
S.J.A.N.C., Fond Comitetul de partid al Canalului Dunăre-Marea Neagră, Dosar 30/1951-1952
S.J.A.N.C., Fond Direcţia Generală a Canalului Dunăre-Marea Neagră, Dosar 26 bis/1950,
Ibidem, Dosar 20b/1950
Ibidem, Dosar 266/1953
 
Marian Cojoc, Istoria Dobrogei în secolul XX. Canalul Dunăre-Marea Neagră (1949-1953), Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2001
Valentin Ciorbea, Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III, Editura Europolis, Constanţa, 1994
Doina Jela, Canalul morţii, în volumul Canalul Dunăre-Marea Neagră între istorie, actualitate şi perspective, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008
Idem, Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999
Idem, Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces  comunist , Editura Humanitas, Bucureşti, 1995
Marin Preda , Cel mai iubit dintre pămînteni, vol. I, Editura Marin Preda, Bucureşti, 1993
Adrian Ilie, Claudia Ilie, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 

Galerie foto:


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut

554
#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

#DobrogeaDigitală: Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

523
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Frumosul monument, vecinica amintire a unor eroice timpuri”

499
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei:   Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Transhumanța, „însuși fermentul vieţii noastre naţionale şi politice”

1328
#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”:  Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

#DobrogeaDigitală – „Istoria Dobrogei”: Nemilos destin pentru Vasile Pârvan, istoricul care a adus cetatea Histria pe harta arheologiei universale

1758
#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

#DobrogeaDigitală - „Costache Negri ”, de Pericle Martinescu: „Suntem milioane de români răzlețiți. Ce ne lipsește ca să ajungem un neam tare?”

1187
#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

#DobrogeaDigitală – revista „Anelele Dobrogei”: Dobrogea, ca un „fort de pază“

819
#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

#citeșteDobrogea: Cazinoul este amplasat pe latura dinspre mare a bulevardului Elisabeta

2683
#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

#DobrogeaDigitală - „Geografia județului Constanța și cu generalități asupra României”, de D. Bujilă și M. Mitache: Dobrogea, „un colţ de raiu al ţării noastre”

1527
#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

#citesteDobrogea: „Dobrogea este misiunea mea”, a fost convingerea fermă a regretatului Gheorghe Dumitrașcu

2324
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

1837
#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

#citeșteDobrogea: Necunoscutele din viața poetului dobrogean Panait Cerna, decriptate de unul dintre cei mai importanți istorici literari români

1246
#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

#DobrogeaDigitală – „Fantasio 40”: „Deschizătorul de pârtie” Dumitru Caramitru, la ceas aniversar

1627
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

1275
#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: Salutul între preoți

1748
#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”:  „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

#DobrogeaDigitală - revista „Teatrul”: „Prea mult talent pentru o singură viaţă”

1179
#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928:   Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

#DobrogeaDigitală – „Analele Dobrogei”, nr. 9/1928: Povestea mănăstirii Celic-Dere, „raiul pământesc” propovăduit de „societatea” lui Athanasie

1440
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga

1290
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“:  „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Numai aşa alegătorii vor merge la vot cu minte şi cu băgare de seamă”

1127
#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

#citeșteDobrogea: Prospecţiuni geologice la Canalul Dunăre-Marea Neagră

1170