Amenajarea complexă a Canalului Siret - Bărăgan

Marţi, 10 mai 2011, secretarul de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor, Cristian Apostol, a participat la conferinţa de presă organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cadrul căreia unul dintre subiecte a fost amenajarea complexă a Canalului Siret - Bărăgan.

Proiectul Canalului Siret - Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km, urmând ca tronsonul II aferent etapei a II - a, în lungime de 140 km, să fie aprobat ulterior.

Obiectivul Canal magistral Siret - Bărăgan între Adjud şi Dridu este prevăzut în Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, Anexa Nr. 5: Direcţii de Dezvoltare şi a devenit "obiectiv de investiţii în perioada imediat următoare", conform declaraţiilor ministrului agriculturii, Valeriu Tabără.

Secretarul de stat Cristian Apostol a declarat că realizarea canalului va fi posibilă prin încheierea unui parteneriat public privat ce va fi implementat de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională "Apele Române". "Este vorba de un proiect foarte mare, cu o valoare totală de 3 miliarde de Euro, etapizat. Noi suntem pregătiţi cu documentele, astfel încât la sfârşitul lunii iunie să putem formula anunţul oficial despre parteneriat şi sperăm să avem oferte în acest sens".

Canalul va avea o lungime totală de 190 km, cu un debit între 50-200 mc/s şi va putea alimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi şi 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare în râul Siret. Suprafaţa de aproximativ 500.000 hectare propusă a fi alimentată cu apă pentru irigaţii din Canalul Magistral Siret - Bărăgan este situată în Spaţiul Siret - Ialomiţa, în partea de Sud - Est a României, pe teritoriul cuprins între zona de confluenţă a râului Trotuş cu râul Siret la Nord, râul Ialomiţa la Sud, limita sistemelor de irigaţii existente alimentate din Dunăre la Est.

Din punct de vedere al protecţiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o străbate, contribuind la formarea unor noi biotopuri. "Refacerea habitatelor în zonele afectate de secetă este ţinta de mediu pe care dorim să o atingem. Apa va reface vegetaţia şi biodiversitatea în ansamblul ei şi tocmai de aceea suntem interesaţi să găsim parteneri şi sperăm să avem succes", a mai spus Cristian Apostol.

DIRECŢIA DE COMUNICARE