Aderarea României și Bulgariei la Schengen deputații solicită accesul al documente

Înaintea aprobării sau refuzării aderării României și Bulgariei la zona Schengen, Comisia pentru Libertăți civile a cerut ieri ca deputații europeni să aibă acces la rapoartele de evaluare finale și la recomandările făcute de fiecare țară, ca și la informațiile privind situația implementării acestor recomandări. Deputații au criticat refuzul "rușinos" și "inacceptabil" al Consiliului de a acorda accesul la aceste documente tuturor membrilor PE, considerând că acordul comisiei parlamentare trebuie dat în deplină cunoștință a faptelor.

Parlamentul European are dreptul să aprobe sau să refuze noi aderări la zona Schengen. (conform procedurii de acord).

"Parlamentul European trebuie să aibă acces la aceste documente, pentru a putea să prezinte avizul său", așa cum a cerut Consiliului la 16 decembrie 2010. "Până acum nu am avut niciun fel de răspuns", a declarat Carlos Coelho (PPE, PT), raportor din partea Comisiei pentru Libertăți civile. Potrivit deputatului, "Consiliul a decis deja că aceste documente vor fi disponibile numai într-o sală a Consiliului", și numai un număr limitat de deputați vor putea să aibă acces la acestea.

"Nu toți membrii acestei comisii, care vor trebui să voteze [cu privire la aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen], vor putea avea acces la aceste documente. Acest lucru este inacceptabil", a spus Carlos Coelho.

Toți membrii Comisiei pentru Libertăți civile au subliniat că "Parlamentul European trebuie să fie respectat (..). Trebuie să știm mai întâi ce se întâmplă exact și apoi să decidem ce vom face", au declarat aceștia.

Pe fond, se pare că nu vor fi probleme cu România, dar există unele probleme cu Bulgaria", în special în ceea ce privește controlul frontierelor cu Turcia", a declarat Carlos Coelho. "Autoritățile bulgare încearcă să rezolve aceste probleme", a adăugat el.

În ceea ce privește scrisoarea trimisă de miniștrii german și francez, raportorul a declarat: "Aceasta este o problemă a Consiliului, dacă vor să amâne aderarea sau nu [pentru aceasta este nevoie de o decizie în unanimitate a Consiliului]. Noi [PE] trebuie să prezentăm un aviz în deplină cunoștință a faptelor".

Carlos Coelho a explicat că există trei posibilități: "dacă nu putem consulta documentele, nu putem să prezentăm un aviz". Sau, "dacă aceste rapoarte ne parvin, putem elabora un aviz - prin care să se arate că ambele state pot adera, sau că una poate adera și cealaltă nu, sau un aviz prin care să se spună că mai există unele condiții de îndeplinit de către ambele țări".

"Este o chestiune de principiu", a declarat Juan Fernando López Aguilar (S&D, ES), "deputații trebuie să aibă acces la aceste documente pentru a putea lua o decizie". O cooperare loială între instituții este unul din principiile Tratatului de la Lisabona, a subliniat președintele Comisiei pentru Libertăți civile. "În afară de acest aspect se pare că există un larg consens în comisie pentru aderarea României și a Bulgariei", a încheiat președintele Comisiei LIBE.

"Membrii acestei instituții trebuie să își facă datoria și pentru aceasta au nevoie de acele documente", a ținut să sublinieze deputata Renate Weber (ALDE, RO). "Obligația noastră este să lucrăm cu aceste rapoarte" și "astfel, Consiliul ne împiedică să ne facem datoria (..). Nu putem lucra cu scenarii (...), este inacceptabil", a mai declarat eurodeputata, care s-a întrebat de asemenea : "Este aceasta o strategie a Consiliului pentru a ne împiedica să dăm un aviz pozitiv ?"

Ioan Enciu (S&D, RO) a reamintit că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen "este o obligație legală, nu este numai ceva ce ne dorim să facem". Extinderea trebuie să se bazeze pe evaluările grupurilor de lucru și "se dovedește că România îndeplinește condițiile, în timp ce Bulgaria mai are încă unele probleme". Argumentele miniștrilor Germaniei și Franței "sunt greșite" și "nelegitime", arătând că "crimă organizată și corupția nu au nimic de-a face cu aderarea la Schengen (...). Criteriile Schengen sunt perfect clare (..) și nicio altă condiție nu poate fi aplicată".

Kinga Göncz (S&D, HU) a subliniat de asemenea că membrii PE trebuie să cunoască ceea ce votează. "Aceasta are un impact important asupra vieții cetățenilor din aceste țări și statele membre trebuie să fie tratate de pe picior de egalitate", a declarat el.

Pentru Renate Sommer (PPE, DE), "nu trebuie să fim diplomați în această privință - noi suntem politicieni, nu diplomați. Ceea ce face Consiliul este rușinos", a spus deputata. "Noi suntem aici pentru a-i reprezenta pe cetățeni și trebuie să avem acces la informații". "Nu putem să prezentăm un aviz până când fiecare dintre noi nu are acces la aceste informații. Altfel, ar trebui să dăm un aviz negativ, dar poate Consiliul chiar lucru acesta îl dorește". Potrivit deputatei europene, "trebuie să fie ceva în neregulă cu aceste documente, dacă sunt ținute secrete".

"Nu putem elabora un raport fără să discutam substanța temei", a susținut Monika Hohlmeier (PPE, DE).

"Ce se încearcă să se ascundă de noi?", s-a întrebat de asemenea Cornelia Ernst (GUE/NGL, DE). În mass media germană există de asemenea multe speculații pe acest subiect, a declarat ea, și "există temeri printre oameni, trebuie să fie luate în serios". Consiliul trebuie să lucreze în mod legitim, dar un aviz negativ din cauza aceasta ar fi nedrept pentru cetățenii români și bulgari, a declarat ea.

Sarah Ludford (ALDE, UK) a subliniat necesitatea de a "regândi" mecanismul de evaluare Schengen. Din punct de vedere legal, corupția, crima organizată și sistemul judiciar nu au nimic de-a face cu cerințele pentru aderarea la spațiul Schengen, dar trebuie regândită evaluarea într-o serie de domenii".

"Cetățenii nu vor înțelege dacă se blochează aderarea din motive administrative. Aceste documente trebuie să fie declasificate", a susținut Marian-Jean Marinescu (EPP, RO).

Potrivit deputatei Tatjana Ždanoka (Greens/EFA, LV), "România și Bulgaria trebuie să fie în interior[ul spațiului Schengen] fără nicio prejudecată".

"Dacă nu avem acces [la aceste documente], recomand un vot negativ, să dăm un aviz nefavorabil", a declarat Philip Claeys (NI, BE).

Mai mulți deputați români și bulgari care au luat cuvântul la încheierea dezbaterilor, au subliniat faptul că criteriile menționate de miniștrii german și francez "nu au nimic de-a face cu criteriile tehnice[ale aderării la spațiul Schengen]". "trebuie să folosim aceleași criterii care au fost folosite și pentru aderarea celorlalte state (...). Sunt folosite standarde duble", au susținut aceștia. "Comisia noastră nu trebuie să dea un aviz până când nu are informațiile complete". "Orice decizie pe care o vom lua trebuie să se bazeze pe criterii tehnice și nu pe declarații politice.

La încheierea dezbaterii, Carlos Coelho a declarat că nu împărtășește opinia unor membri conform cărora Parlamentul trebuie să dea un aviz negativ în cazul în care membrilor săi nu li se dă acces la documente". "Acest lucru nu trebuie folosit împotriva cetățenilor români și bulgari."

Ce va urma?

Discutarea proiectului de raport al lui Carlos Coelho este prevăzută pentru 3 februarie, în vederea adoptării acestuia la reuniunea extraordinară a Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne din 14 februarie, la Strasbourg.