Anual, în gospodăriile, supermarketurile, restaurantele şi de-a lungul
reţelelor alimentare de la producător la consumator în UE sunt irosite
până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase, în vreme ce 79 de
milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub limita sărăciei, iar 16
milioane îşi primesc mâncarea de la asociaţii caritabile. Parlamentul a
cerut, intr-o rezoluţie adoptată joi, luarea unor masuri urgente pentru a
înjumătăţi până în 2025 risipa de alimente şi a permite accesul la
hrană pentru cetăţenii europeni cu mijloace modeste.
Deoarece
alimentele sunt irosite în toate stadiile - de către producători,
procesatori, distribuitori şi consumatori, deputaţii europeni cer o
strategie coordonată, care să combine măsuri la nivel european şi
naţional, pentru a îmbunătăţi eficienţa lanţurilor de furnizare şi
consum a alimentelor, pentru fiecare sector şi a aborda de urgenţă
problema risipei de alimente. Dacă nu se acţionează acum, risipa de
alimente va creşte cu 40% până în 2020, avertizează un studiu al
Comisiei Europene.
"Risipa de alimente a devenit un fenomen
foarte răspândit în UE, dar nu a beneficiat de atenţia cuvenită până
acum. Acest raport reprezintă un pas calitativ înainte, mingea
aflându-se acum în curtea Comisiei. Nu aşteptăm decât o strategie
convingătoare care va obliga cele 27 de state membre să abordeze în mod
sistematic această problemă", a declarat raportorul Salvatore Caronna
(S&D, IT) înaintea votului.
Educaţie mai bună pentru a evita risipa
Pentru
a reduce drastic până în 2025 risipa de alimente, trebuie să fie
lansate campanii de sensibilizare atât la nivel european, cât şi
naţional, pentru a informa publicul cum să evite irosirea alimentelor,
spune rezoluţia. Statele Membre vor trebui să introducă cursuri în
unităţile de învăţământ, care să explice cum trebuie păstrate, gătite şi
aruncate la gunoi alimentele şi, de asemenea, să facă schimb de
experienţă în acest sens. Pentru a promova ideea aplicării principiului
durabilităţii în domeniul resurselor de hrană, deputaţii europeni au
cerut ca anul 2014 să fie desemnat "An european împotriva risipei
alimentelor".
Etichetarea şi împachetarea corespunzătoare
Pentru
evitarea situaţiilor în care cei care vând alimentele ajung să ofere
alimente prea aproape de data de expirare, crescând astfel
probabilitatea ca alimentele să ajungă la gunoi, ar putea fi introdusă
dubla etichetare, cu menţionarea pe ambalaj a datei până la care
alimentul poate fi vândut (data limită de vânzare) şi a datei până la
care poate fi consumat (data limită de consum), potrivit rezoluţiei.
În
plus, aceasta cere Comisiei Europene şi Statelor Membre să se asigure
în primul rând că, în rândul consumatorilor, există înţelegerea a ceea
ce înseamnă etichetarea folosită în acest moment în Uniunea Europeană,
cum ar fi cea referitoare la calitate "recomandat înainte de data..." şi
cea referitoare la siguranţa alimentară "utilizaţi înainte de data...".
Pentru
a da posibilitatea consumatorilor să cumpere doar cantităţile de hrană
de care au nevoie, ambalajele alimentare trebuie să acopere o gama
variata de dimensiuni şi să fie astfel concepute încât să păstreze cât
mai bine alimentele. Alimentele aproape de data expirării şi produsele
alimentele deteriorate trebuie vândute cu preţ redus, pentru a le face
mai accesibile celor nevoiaşi, spun deputatei europeni.
Instituţiile publice ar trebui să utilizeze servicii de catering de la firme responsabile
Regulile
de licitaţie publică pentru servicii de catering trebuie aduse la zi
astfel încât să includă condiţia ca, ori de câte ori este posibil,
contractele să fie oferite firmelor care folosesc produse locale şi
donează sau redistribuie, gratuit, mâncarea rămasă către cei nevoiaşi
sau către băncile de alimente, în loc să o arunce pur şi simplu.
Măsurile
de sprijin la nivel european, cum ar fi distribuirea de alimente
populaţiei defavorizate, sau programele care încurajează consumul de
fructe şi lapte în şcoli, trebuie să fie adaptate astfel încât să
asigure evitarea risipei, mai precizează rezoluţia.
Deputaţii
europeni au apreciat iniţiativele existente în unele state membre, de a
recupera alimentele nevândute şi de a le oferi celor nevoiaşi şi au
invitat distribuitorii să ia parte la astfel de programe.
Cifre reflectând risipa de alimente
Risipa de alimente în UE în momentul de faţă: 89 de milioane de kilograme pe an (respectiv 179 Kg pe cap de locuitor)
Previziunile pentru 2020 (dacă nu se iau masuri imediate): 128 milioane de tone (adică o creştere de 40%)
Responsabilitate pentru risipa de alimente:
- gospodării: 42% (din care 60% este evitabilă)
- producători: 39%
- distribuitori: 5%
- sectorul catering: 14%
(sursa: Comisia Europeană)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: