Când începe Postul Crăciunului în 2022. Zilele în care sunt dezlegări la pește

În acest an, Postul Crăciunului începe marţi, 15 noiembrie, și are o durată de 40 de zile. Postul se încheie pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului.

Postul Crăciunului 2022 durează 40 de zile, însă se ține multe mai uşor decât Postul Paştelui, având în vedere că sunt multe zile în care se dă dezlegare la pește de către Biserica Ortodoxă.

Luni, 14 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri „de dulce", cum se spune popular.

Când a apărut Postul Naşterii Domnului

Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. Prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii, se menţionează în Liturgica generală a Pr. Ene Branişte.

Primele menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi Sfântul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări referitoare la acest post.

Durata Postului Crăciunului a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția Patriarhului Luca Hrisoverghi. Atunci a fost uniformizată durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe. Sinodul a hotărât ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu 15 noiembrie, scrie basilica.ro. 

 

Sărbători din Postul Crăciunului 2021

Cele mai importante sărbători din postul Naşterii Domnului sunt:

• Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie);
• Sf. Ap. Andrei cel înâi chemat, Ocrotitorul României (30 noiembrie);
• Sf. Ier. Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei (06 decembrie);
• Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş (07 decembrie).Sfinţi vindecători

Potrivit menţiunilor părintelui Ene Braniște, acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinților Apostoli. În mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea până în Ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00 – 16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn. Marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă lunea, marțea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, la vin și untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin.

La praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului se dă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decat celelalte zile.