Cine ar fi fost politicienii Constanţei fără Revoluţia din Decembrie 1989

Revoluţia din Decembrie 1989, care a determinat căderea regimului comunist, a însemnat, pentru mulţi români, o schimbare fundamentală, decisivă în plan profesional. A fost momentul în care unele dintre figurile publice de astăzi au început fie să-şi construiască o carieră, fie să pună bazele unei afaceri de succes. Mulţi dintre politicienii momentului s-au „convertit” la politică fără a apuca să mai profeseze în meseriile pentru care s-au pregătit. În această situaţie se află şi o parte dintre politicienii constănţeni a căror notorietate a depăşit, astăzi, graniţele judeţului.

Mazăre ziaristul

Potrivit propriei sale biografii, postate pe site-ul primăriei, edilul şef al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a fost, în decembrie 1989, „participant activ, cu arma în mână, la revoluţie”. În perioada 23 decembrie 1989 - februarie 1990, actualul primar al Constanţei a fost lider al Ligii Studenţilor din cadrul Institutului de Marină Civilă. A fost, de asemenea, „participant activ la demilitarizarea Institutului de Marină Civilă şi la crearea unor noi structuri universitare”.
Revoluţia l-a găsit student al Institutului, pe care l-a absolvit în 1991, ca inginer electronist (Specializarea Electromecanică).
În februarie 1990, Mazăre devine, aşa cum e consemnat în biografia sa, fondator şi redactor-şef al publicaţiei „Contrast”. În 1992 el este fondatorul şi redactorul şef al cotidianului „Telegraf”. Tot în 1992, Mazăre devine membru-asociat al holdingului Conpress, „împreună cu alţi parteneri”. „1995. Una dintre companiile unde eram acţionar a obţinut pachetul majoritar de acţiuni al postului local TV Soti Neptun care, într-o perioadă foarte scurtă, a devenit cel mai important post de televiziune local”, consemnează actualul primar al Constanţei în biografia sa.

... şi politicianul

Din noiembrie 1996 Radu Mazăre devine deputat din partea PD. Demisionează însă din partid câteva luni mai târziu (iulie 1997) din cauza, susţine el, a „discrepanţelor dintre promisiunile electorale şi realităţile guvernării, devenind primul membru al Parlamentului român care a părăsit coaliţia guvernamentală aflată la putere”.
După mandatul din Parlament, Radu Mazăre îşi începe activitatea în administraţia publică locală. Este ales, în iulie 2000, primar independent al municipiului Constanţa. Din noiembrie 2004 este preşedintele PSD Constanţa, reconfirmat în această funcţia la începutul lunii aprilie 2013. în prezent, se află la cel de-al patrulea mandat de primar. Menţionăm că Mazăre a ajuns membru al PSD în pofida faptului că se declara din principiu împotriva comunismului şi a urmaşilor acestuia. Ion Iliescu este, şi astăzi, preşedintele de onoare al PSD, iar despre PSD-ul actual se spune că reuneşte numeroşi admiratori ai fostului preşedinte Iliescu.
Iată, aşadar, că Revoluţia a însemnat, pentru fostul absolvent al Institutului de Marină Civilă Constanţa, o rampă de lansare în presă şi, ulterior, în politica la nivel naţional şi în administraţia publică locală. Mazăre nu a activat deloc în domeniul maritim.

Drumul de la Institutul de Marină la CJC

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, are un traseu similar celui al primarului Radu Mazăre. Prim-vicepreşedintele PSD Constanţa, preşedinte de consiliu judeţean aflat la al treilea mandat, Constantinescu a absolvit, în 1991, Institutul de Marină Civilă Constanţa, Facultatea de Electromecanică. Coleg de şcoală, aşadar, cu actualul edil şef al Constanţei.
Potrivit CV-ului său, între 1990-1991, Nicuşor Constantinescu a fost întreprinzător la Întreprinderea Mică Sfinx. Între 1991-1992, actualul preşedinte al CJC a fost redactor şi membru în Consiliul Director al SC Contrast SRL. În perioada 1992-1996, Constantinescu este redactor şi membru în Consiliul Director al SC Express SRL, Bucureşti, redacţia „Telegraf” Constanţa. Vreme de câţiva ani (1996-2003), Nicuşor Constantinescu este redactor şef adjunct la SC Conpress Construct SRL Constanţa. Între 1996-2000, este administrator al SC Xenoti SRL.
În anii 2000, actualul preşedinte al CJC îşi face intrarea în administraţie publică locală. Astfel, între 2000 şi 2004, el este consilier local. Din 2004, Constantinescu este preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.
Aşa cum putem remarca, nici el, ca şi Mazăre, de altfel, nu a practicat meseria pentru care s-a pregătit. S-au lansat în presă şi, ulterior, în afaceri şi administraţie publică.

Un istoric liberal

Deşi nu se poate compara cu Mazăre şi Constantinescu (poate doar din punct de vedere al preferinţelor politice, manifestate mai ales în timpul campaniilor electorale), senatorul Puiu Haşotti este unul dintre liberalii constănţeni cu notorietate. Chiar dacă Revoluţia din Decembrie 1989 nu l-a împiedicat să-şi practice meseria, Haşotti este mai cunoscut ca politician decât ca istoric.
Parlamentarul a absolvit, în 1976, Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii  Bucureşti, iar din 1995 este doctor în ştiinţe istorice. Puiu Haşotti se află la cel de-al cincilea mandat de parlamentar: două mandate în Camera Deputaţilor (1996-2004), trei în Senat.
Anul trecut, timp de doar câteva luni, a fost ministrul Culturii. Probabil că dacă nu ar fi făcut politica la nivel înalt, Puiu Haşotti ar fi fost astăzi un istoric mai cunoscut.