Klaus Iohannis, la reuniunea extraordinară a Consiliului European

 

• Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 1-2 octombrie a.c., la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

Agenda reuniunii a cuprins discuții cu privire la Piața Unică, politica industrială și evoluții în domeniul digital, precum şi teme de politică externă, respectiv situația din estul Mării Mediterane, relațiile cu China, Belarus, tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi şi evoluţiile din Nagorno-Karabah. Liderii au abordat succint şi stadiul negocierilor UE - Regatul Unit asupra relațiilor viitoare.

În contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, liderii au avut o discuție substanțială cu privire la necesitatea menținerii unei coordonări eficiente la nivel european în ceea ce privește măsurile sanitare, accesul la medicamente și obținerea unui vaccin cât mai rapid, prezervarea funcționalității pieței interne și a economiilor naționale.

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul dezbaterilor privind Piața Unică, Președintele Klaus Iohannis a afirmat că o piață internă consolidată este menită să crească autonomia strategică a Uniunii și să reducă dependența față de terți. În context, Președintele României a arătat că autonomia strategică implică, în primul rând, o Piață Unică pe deplin funcțională, fără bariere și obstacole, cu o bază industrială solidă și o economie digitală puternică.

Pentru consolidarea Pieţei Unice, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea dezvoltării cât mai extinse a infrastructurii fizice şi digitale, aceste aspecte fiind esenţiale pentru creşterea nivelului de convergenţă şi coeziune între statele membre. În ceea ce priveşte tranziţia verde şi cea digitală, Preşedintele României a arătat că, dată fiind amploarea transformărilor sistemice necesare ce implică investiţii masive, este necesară oferirea de sprijin specific pentru această dublă transformare a economiilor statelor membre. În context, Președintele României a reafirmat sprijinul țării noastre pentru transformarea digitală la nivel european.

De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat rolul dimensiunii sociale a Pieței Unice pentru gestionarea evoluțiilor determinate de criza generată de pandemia de COVID -19. 

În cadrul discuțiilor referitoare la Piața Unică, liderii europeni au transmis un mesaj ferm privind aplicarea unei politici industriale europene ambițioase, cu obiectivul asigurării sustenabilității acesteia, înverzirii, competitivității sale globale și rezilienței. În acest context, Consiliul European a solicitat Comisiei să propună măsuri pentru reducerea gradului de dependență strategică a sectoarelor industriale europene, în special a celor mai sensibile dintre acestea, inclusiv prin diversificarea producției și promovarea lanțurilor valorice, prin asigurarea de rezerve strategice și prin promovarea producției și a investițiilor în Europa.

În ceea ce privește domeniul digital, liderii au evidențiat importanța tranziției digitale pentru economia europeană, pentru asigurarea suveranității tehnologice, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea vieții cetățenilor europeni. În perioada următoare, accentul va fi pus pe dezvoltarea și implementarea capacităților și infrastructurii strategice digitale, precum și pe promovarea la nivel internațional a reglementărilor și standardelor europene în materie, în perspectiva asigurării suveranității digitale a Uniunii.

În cadrul discuțiilor privind relaţiile cu China, liderii europeni au subliniat necesitatea reechilibrării relației economice și au reiterat obiectivul finalizării, până la sfârșitul acestui an, a negocierilor pentru Acordul Cuprinzător privind Investițiile, care să echilibreze asimetriile în ceea ce privește accesul pe piețe, să contribuie la crearea unor condiții de concurenţă echitabilă și să stabilească angajamente semnificative față de dezvoltarea durabilă. Prin concluziile adoptate, Consiliul European a solicitat Chinei să își respecte angajamentele anterioare legate de obstacolele în calea accesului pe piață și să se angajeze în negocieri privind subvențiile industriale, desfășurate la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului.

Liderii europeni au încurajat China să-și asume responsabilități mai ambițioase în abordarea provocărilor globale, inclusiv în domeniul schimbărilor climatice, precum și în sprijinul efortului multilateral ca răspuns la pandemia de COVID-19. Un aspect important este și cel legat de îngrijorarea față de situația drepturilor omului. 

În contextul acestor discuții, Președintele României a subliniat importanţa unei abordări pragmatice axate pe obiective clare, dialog şi cooperare, dar şi pe susţinerea fermă a principiilor și valorilor europene. În acest scop, Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea unor eforturi suplimentare pentru asigurarea unui nivel ridicat de ambiţie al Agendei Strategice pentru Cooperare UE-China 2025, respectiv al Acordului Cuprinzător UE-China privind investiţiile.

Referitor la Mediterana de Est, au fost adoptate Concluzii prin care liderii au reafirmat interesul strategic al Uniunii pentru un climat de securitate stabil și dezvoltarea unei relații reciproc avantajoase cu Turcia, concomitent cu reiterarea deplinei solidarități cu Grecia și Cipru, ale căror suveranitate și drepturi suverane trebuie respectate.

Șefii de stat și de guvern au salutat recentele evoluții menite să permită reluarea discuțiilor directe dintre Turcia și Grecia, iar în ceea ce privește Cipru, au condamnat ferm violarea drepturilor sale suverane și au solicitat Turciei să accepte invitația Ciprului de a se angaja în dialog cu scopul soluționării tuturor disputelor maritime.

Consiliul European a susținut reluarea negocierilor și a reiterat angajamentul pentru o soluționare cuprinzătoare a problemei cipriote în cadrul ONU și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.  

Liderii au susținut organizarea unei Conferințe Multilaterale privind Mediterana de Est și au agreat, în măsura în care eforturile constructive care vizează încetarea activităților ilegale la adresa Greciei și Ciprului vor continua, lansarea unei agende politice pozitive UE-Turcia, cu accent pe modernizarea Uniunii Vamale și facilitarea comerțului, contacte interumane, reluarea dialogului la nivel înalt și continuarea cooperării în domeniul migrației. În funcție de evoluții, Consiliul European va reveni asupra subiectului, cel mai târziu la reuniunea sa din luna decembrie a.c., pentru a adopta deciziile ce se vor impune. Uniunea Europeană este pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a-și apăra propriile interesele, precum și pe cele ale statelor membre.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat intensele eforturi diplomatice întreprinse de Președintele Consiliului European și de Președinția germană a Consiliului UE în vederea detensionării situației din Mediterana de Est, eforturi soldate cu rezultate preliminare promiţătoare în ceea ce priveşte dialogul dintre părţi.

Președintele României a reafirmat solidaritatea cu Grecia și Cipru și a salutat anunțul privind începerea discuțiilor exploratorii dintre Grecia și Turcia, pledând pentru găsirea de soluții, prin dialog, la situația actuală. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea unei abordări echilibrate și constructive a relaţiilor UE-Turcia, precum și oportunitatea unei cooperări extinse cu Ankara, dată fiind multitudinea temelor de interes reciproc.

Consiliul European a condamnat violențele, considerate inacceptabile, ale autorităților din Belarus împotriva manifestanților pașnici, intimidarea, arestările și detențiile arbitrare care au avut loc în urma alegerilor prezidențiale, ale căror rezultate nu le recunoaște. Liderii europeni au exprimat sprijinul deplin pentru dreptul democratic al poporului belarus de a-și alege Președintele prin noi alegeri, libere și corecte, fără interferențe externe. Liderii au cerut autorităților de la Minsk să pună capăt violențelor şi represiunii, să elibereze prizonierii politici, să respecte libertatea societății civile și a media și să lanseze un dialog național incluziv. Consiliul European a agreat impunerea de măsuri restrictive şi a solicitat Consiliului de miniștri adoptarea fără întârziere a acestei decizii. În linie cu declarația Președinților României, Lituaniei și Poloniei, Consiliul European a încurajat Comisia Europeană să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru un Belarus democratic. 

Referitor la situația din Belarus, Președintele Klaus Iohannis a reiterat preocuparea profundă față de utilizarea disproporționată a forței împotriva protestatarilor pașnici, limitarea drepturilor fundamentale și detențiile ilegale. Președintele României a apreciat voința poporului belarus de a lupta pentru drepturile sale legitime, subliniind că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte. În egală măsură, Președintele României a arătat că sunt necesare susținerea societății civile și a media independente și a exprimat sprijinul pentru adoptarea imediată de sancțiuni substanțiale împotriva regimului de la Minsk.

Consiliul European a condamnat tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, prin folosirea unui agent chimic cu caracter militar. Liderii au solicitat Federației Ruse să coopereze deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice pentru asigurarea unei investigații internaționale imparțiale.

În cadrul discuțiilor, Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că otrăvirea lui Alexei Navalnîi reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional, susținând demararea de îndată, de către Federația Rusă, a unei anchete imparțiale, ample şi transparente în vederea aducerii în fața justiției a celor responsabili.

Cu privire la conflictul din Nagorno-Karabah, Consiliul European a solicitat încetarea imediată a ostilităților, reafirmarea angajamentului părților față de un armistițiu durabil și soluționarea pașnică a conflictului, care nu poate fi obținută prin mijloace militare sau imixtiuni externe. Liderii europeni au subliniat că Azerbaijan și Armenia trebuie să revină la masa negocierilor, fără precondiții. Consiliul European și-a reafirmat sprijinul pentru Grupul de la Minsk al OSCE și a solicitat Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de securitate să examineze noi modalități de susținere de către Uniunea Europeană a procesului de reglementare a conflictului.

Preşedintele României a reiterat apelul pentru dezescaladarea conflictului şi pentru reluarea dialogului politic în vederea identificării de soluţii paşnice, conform dreptului internaţional. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a exprimat sprijinul pentru activitatea Grupului de la Minsk şi a susţinut un rol mai activ al Uniunii Europene în soluţionarea crizei.