Legea privind registrul comerțului, schimbată radical! Toate firmele trebuie să se alinieze reglementărilor

În temeiul articolului 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Ministerul Justiției supune dezbaterii publice proiectul de lege privind registrul comerțului, elaborat de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
 
Ministerul Justiției a inițiat un proces de reformă a registrului comerțului în doi pași, la finalul acestuia urmând ca atribuțiile judecătorului delegat să fie exercitate de un registrator.
Prima etapă a reformei registrului comerțului s-a finalizat prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116 din 29 decembrie 2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 84/2018, modificată și completată prin O.U.G. nr. 85/2010.
 
În Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 282/2016, a fost prevăzut ca obiectiv specific proiectul de lege privind registrul comerțului, ca parte a obiectivului strategic privind Consolidarea capacității administrative a Ministerului Justiției și instituțiilor din subordinea și din coordonarea sa.
 
Totodată, companiile vor fi obligate să încheie anual o asigurare de răspundere profesională menită să acopere cel puțin cheltuielile necesare unei eventuale proceduri de insolvență. Polița trebuie transmisă Registrului Comerțului, iar în caz contrar instituția va putea să dizolve firma. În proiect este subliniat că remunerarea lichidatorului se va face, în cazul în care serviciile acestuia sunt necesare, din asigurarea firmei. Tot asigurarea va fi folosită și pentru decontarea taxelor, tarifelor, comisioanelor și taxelor judiciare de timbru.
 
Pentru implementarea modificărilor preconizate, s-a prevăzut un termen de intrare în vigoare a legii de 9 luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, termen motivat de necesitatea modificării sistemului informatic integrat al ONRC la nivel național, a instrucțiunilor și a procedurilor operaționale de lucru, a fluxului operațional, al formularisticii utilizate în activitatea ONRC, precum și a legislației subsecvente (ordin al ministrului justiției pentru aprobarea normelor metodologice de ținere a registrelor prevăzute de lege, de efectuare a înregistrărilor și de furnizare a informațiilor, hotărâre de Guvern pentru aprobarea modelelor de cerere de înregistrare, declarație privind autorizarea funcționării, certificat de înregistrare, pentru suplimentarea de personal).
 
Printre principalele aspecte care se preconizează a fi reglementate și reformate prin proiectul de lege, în scopul eficientizării activității de înregistrare în registrul comerțului, menționăm:
● Unificarea prevederilor care reglementează activitatea de înregistrare în registrul comerțului a persoanelor fizice și juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, a actelor, faptelor și mențiunilor care se înregistrează în registrul comerțului;
● Stabilirea elementelor cererii de înregistrare, a sancțiunilor pentru neîndeplinirea obligației de înregistrare, a procedurii de înregistrare în registrul comerțului;
● Stabilirea unei noi modalități de efectuare a publicității obligatorii, prin înființarea Buletinului electronic al registrului comerțului;
 ● Reglementarea statutului registratorului de registru, crearea unui compartiment care să asigure coordonarea și îndrumarea metodologică a registratorilor, pentru a se asigura caracterul unitar al practicii și a unei structuri responsabile cu pregătirea profesională a registratorilor și a celorlalte categorii de personal din cadrul O.N.R.C.;
● Stabilirea regimului juridic al drepturilor și obligațiilor personalului ONRC;
● Simplificarea formalităților administrative, prin reducerea numărului de documente solicitate pentru înregistrarea în registrul comerțului;
● Asigurarea unei mai bune identificări și stabiliri a sediului social, precum și a identificării solicitantului;
● Transferul competenței de soluționare a acțiunilor de dizolvare judiciară de la instanțele judecătorești la ONRC, precum și a soluționării mențiunilor având ca obiect fuziunea și divizarea, ceea ce implică reducerea timpului necesar efectuării acestor operațiuni;
● Înființarea Registrului Beneficiarilor Reali.
● Obligarea societăților la încheierea anuală a asigurării de răspundere profesională pentru insolvență, dizolvare, lichidare și radiere judiciară;
● Instituirea unor pârghii care să conducă la reducerea evaziunii fiscale, precum și la creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare, prin prezentarea certificatului de atestare fiscală privind datoriile la bugetul de stat sau local, în cazul mențiunilor având ca obiect transmiterea părților sociale la societățile cu răspundere limitată.
● Stabilirea, în sarcina Ministerului Finanțelor Publice, a obligației de a solicita dizolvarea societăților menționate la art. 153²⁴ din Legea societăților nr. 31/1990, în situația scăderii activului net la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris;
● Posibilitatea depunerii cererii de înregistrare, precum și a documentelor din susținerea acesteia, la oricare dintre oficiile registrului comerțului ori, după caz, la ONRC;
● Înregistrarea în registrul comerțului a actelor și a faptelor prevăzute de lege în termen de 48 ore de la înregistrarea cererii;
● Introducerea, în declarațiile pe proprie răspundere date de fondatori, primii administratori și, după caz, primii directori, respectiv primii membri ai directoratului și ai consiliului de supraveghere și, dacă este cazul, de împuterniciții sucursalelor a mențiunii că au absolvit învățământul general obligatoriu;
● Obligativitatea înregistrării în registrul comerțului a sediului social/profesional/secundar, precum și a oricăror modificări ale acestora în baza extrasului de Carte Funciară;
● Înregistrarea în Cartea Funciară a sediilor profesioniștilor conduce la realizarea opozabilității față de terți a existenței înscrierii/notării sediului social/profesional/secundar, în cazul transferului de proprietate;
● Introducerea posibilității depunerii, prin mijloace electronice, a cererilor de înregistrare și a înscrisurilor care o însoțesc, de către notari publici, de către avocați sau de către executori judecătorești.