Un biolog din Constanţa a descoperit o nouă specie marină (galerie foto)

În desele scufundări subacvatice, cercetătorul ştiinţific Dragoş Micu de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" din Constanţa a descoperit o specie de nevertebrat nouă pentru ştiinţă, dar şi alte două specii care nu au mai fost găsite în România din anii ¢40.

Nevertebratele care nu au mai fost găsite în România de 60 - 70 de ani sunt speciile „Callianassa truncata" şi „Arenicola marina". „Am făcut aceste descoperiri în timp ce căutam alte specii", spune el. Cele două vietăţi trăiesc în partea de sud a litoralului românesc. Ele trăiau la o adâncime de 10 metri.

Piatră goală în sudul litoralului

În prezent, se realizează documentaţiile pentru certificarea descoperirilor, acestea urmând să fie publicate în reviste de specialitate de peste hotare.

Este foarte surprinzător cum mai există vieţuitoare în adâncurile Mării Negre din zona de sud a litoralului. „Uneori ai impresia că te scufunzi nu în mare, ci într-o supă densă formată din pungile şi paharele de plastic aruncate de turişti. La Vama Veche, mai mult de jumătate din recifele stâncoase au rămas doar piatră goală. Scoicile au murit. Ar trebui să se cerceteze de ce s-a degradat mediul marin", spune biologul.

Alte descoperiri

Nu sunt singurele specii pe care cercetătorul ştiinţific le-a descoperit în Marea Neagră. În urmă cu câţiva ani, biologul a descoperit specii noi pentru mediul nostru marin. Este vorba de creveta japoneză, crabul japonez şi crabul nord-american. Acestea sunt specii exotice care au ajuns aici fiind „pasageri clandestini" ai navelor comerciale.

Descoperirile i-au fost recunoscute biologului pe plan internaţional. Articolele despre noile specii din Marea Neagră au fost publicate în revistele de specialitate Aquating Invasions (Finlanda) şi Marine Biodiversity Records (Marea Britanie).

În 2008 în cursul unei expediţii de explorare subacvatică a coastei bulgare a Mării Negre, a descoperit recife de stridii de mari dimensiuni, unici în lume. Vechimea acestora a fost estimată la peste 2.000 de ani.

Biologul lucrează la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" din 2003. De mic a fost atras de ceea ce se ascunde pe fundul apei. S-a născut la Piatra Neamţ şi, copil fiind, a învăţat să înoate şi să se scufunde în râul Bistriţa şi lacul Izvorul Muntelui. Apoi, a urmat Facultatea de Biologie la Iaşi şi în Olanda.

Aşa a ajuns să facă scufundări atât în Marea Neagră, dar şi în Marea Nordului şi Mediterana.

De ce nu e poluată Marea Neagră pe litoralul bulgăresc

Spune că îi place foarte mult să facă explorări în apele Mării Negre pe coastele bulgăreşti. „Parcă eşti în altă mare: apa este mai curată, mai salină, vieţuitoarele mai variate. Aici găseşti alge, nevertebrate şi peşti mai mulţi decât la noi. O posibilă cauză a bogăţiei de floră şi faună ar fi faptul că la ei nu ajunge influenţa Dunării, astfel că poluarea se reduce considerabil, iar salinitatea este mai mare şi mai stabilă. Apoi, litoralul lor este mai stâncos, format din calcare în nord şi roci vulcanice spre sud. De aceea bulgarii au şi multe peşteri submarine", spune biologul.