Votul CSM privind refacerea luarea alegerilor în cazul a doi judecători, contestată de Parchetul General

Parchetul General a anunţat că a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie modul în care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis organizarea unui al doilea tur al alegerilor pentru doi judecători viitori membri ai CSM.

Potrivit unui comunicat oficial, PÎCCJ a formulat, la data de 26 iulie 2022, contestație împotriva Hotărârii nr. 113 din 19 iulie 2022 și a Hotărârii nr. 114 din 19 iulie 2022 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând Înaltei Curți de Casație și Justiție constatarea nulității absolute parțiale a primei hotărâri,  în ceea ce privește articolul 3  și  constatarea nulității absolute a celei de a doua hotărâri,  pentru motive de nelegalitate.

„Scopul prezentei contestații vizează restabilirea ordinii de drept încălcate prin cele două hotărâri contestate, asigurarea caracterului previzibil, unitar, lipsit de arbitrar al procedurilor electorale pentru toți candidații în procedura de alegere a membrilor CSM, în general și, în particular, asigurarea egalității de tratament juridic între judecătorii și procurorii care candidează în aceste alegeri.

În mod evident, toate aceste aspecte vizează ordinea de drept normativizată la nivel constituțional și infraconstituțional, iar încălcarea principiilor fundamentale evocate nu doar justifică, ci impune o acțiune a Ministerului Public în virtutea rolului său constituțional, consfințit de art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală, acela de a apăra, în activitatea judiciară, ordinea de drept“ - au precizat reprezentanții PICCJ.     

Formularea contestației este determinată de următoarele considerente:       

Pentru a pronunța soluția de admitere a contestațiilor formulate de judecători, Plenul CSM a reţinut că singura interpretare posibilă în acord cu principiile constituționale este aceea a respectării regulii majorității în procedura de alegere a tuturor membrilor Consiliului, astfel încât este necesară cumularea condiției de a obține cel mai mare număr de voturi la nivel național, prin raportare la numărul locurilor eligibile corespunzător fiecărui grad de jurisdicție, cu cea vizând obținerea majorității de voturi. S-a arătat că cele două condiții sunt cumulative și nu se exclud și că o atare interpretare corespunde raţiunii de reprezentativitate avute în vedere de reglementarea procedurii de alegere a membrilor CSM, care trebuie abordată unitar pentru toate categoriile de instanţe, iar nu doar pentru instanţa supremă, nefiind justificată aplicarea unor reguli diferite de alegere a membrilor judecători ai Consiliului, ale căror drepturi și obligaţii sunt identice, indiferent de gradul de jurisdicţie pe care îl reprezintă.        

„Prin articolul 3 din aceeaşi hotărâre au fost respinse, însă, ca neîntemeiate, contestaţiile formulate de procurori, Plenul reţinând că, deşi argumentele invocate sunt similare în fapt şi în drept celor analizate în cazul judecătorilor, soluţia de respingere se impune ca urmare a voturilor exprimate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia soluţionării acestor contestaţii.

Neprezentarea unor motive de fapt şi de drept pe baza cărora, nu doar persoanele implicate în procedură, ci orice alt observator obiectiv şi imparțial să poată stabili că, într-adevăr, contestația procurorilor a fost examinată, conduce la concluzia că Hotărârea nr. 113/2022 nu îndeplineşte cerinţa motivării în cea ce priveşte soluţia conţinută de art. 3 din acesta (pag. 9 din hotărâre).

Totodată, prin Hotărârea nr. 114, Plenul a constatat legalitatea procedurilor de alegere a membrilor CSM cu privire la care nu au fost formulate contestaţii şi declararea ca aleşi a acestora, precum şi efectuarea demersurilor ulterioare prevăzute de dispoziţiile legale şi regulamentare, ceea ce nu a figurat pe niciun buletin de vot.

Practic, prin modul în care au fost întocmite buletinele de vot și mai ales modul în care s-a reflectat rezultatul votării în Hotărârea nr. 114 din 20 iulie 2022, votul a fost orientat spre o anumită soluţie care nu figura în lucrările inițiale ale Plenului, contrar principiului legalităţii și al transparenței“ - au mai precizat reprezentanții PICCJ.