Viitoarele fonduri de la UE, salvarea primarilor Localităţile dobrogene au nevoie de sume uriaşe pentru a deveni europene

Primarii îşi doresc ca autorităţile centrale să simplifice legislaţia privind accesarea fondurilor europene, astfel încât pe axele viitoare din perioada 2014-2020 să atragă cât mai multe proiecte pe fonduri europene. „Cea mai mare problemă a localităţilor din România o reprezintă lipsa infrastructurii, reţele de apă, canalizare şi drumuri, după aceea vin şcolile şi grădiniţele”, susţine vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România, filiala Constanţa, primarul Vasile Delicoti.
 
10 milioane de euro, la Poarta Albă
 
Şeful autorităţii de la Poarta Albă declară că a făcut şi un calcul privind suma de bani pe care localitatea sa trebuie să o atragă pentru a se ridica la nivelul localităţilor europene. „În momentul actual eu am obţinut pe un fond guvernamental finanţarea pe canalizare. Dar per total, pentru a rezolva problema pe canalizare şi reţea de drumuri, am nevoie în jur de 10 milioane de euro. Partea de şcoli, grădiniţă este rezolvată tot pe fonduri, dar pentru a arată într-adevăr localitatea ca o localitate europeană am nevoie de 10 milioane de euro, bani pe care nu-i putem lua decât din fonduri europene”, a afirmat primarul Vasile Delicoti, vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România, filiala Constanţa. Delicoti a precizat însă ca pentru localităţile să atragă cât mai multe fonduri europene se impune atât simplificarea legislaţiei, cât şi deschiderea permanentă a sesiunilor, şi nu doar pentru o lună de zile, ca în perioada 2007-2013, când autorităţile au atras sub 10% din fondurile europene. „Avem nevoie de simplificarea legislaţiei pentru că se cer foarte multe avize, foarte multe hârtii, care se dau de către autorităţi judeţene, autorităţi naţionale. Suntem trimişi la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Cultelor şi Culturii, unde durează foarte mult şi de multe ori dacă nu ai şansa să ţi se dea la timp un document ratezi sesiunea de depunere a proiectelor”, a explicat vicepreşedintele ACoR, filiala Constanţa.
 
Şi oraşele au calculele lor
 
Şi primarii de oraşe îşi pun nădejdea în fondurile europene. Edilul de la Ovidiu, George Scupra, a afirmat că administraţia locală pe care o reprezintă „lucrează la câteva proiecte pe axa viitoare 2014-2020”. „Vorbim aici în principal de cele două sate aferente oraşului Ovidiu, Poiana şi Culmea. Pentru cele două sate, lucrăm la realizarea de proiecte de infrastructură, reţea de gaze, reţea de canalizare, reţea de energie. Sunt probleme în aceste sate”, a afirmat George Scupra. Şi investiţiile în oraş vor continua tot pe fonduri europene. Edilul a vorbit în acest sens despre un proiect privind amenajarea falezei din oraş şi despre lucrările la reţeaua de canalizare. Primarul a făcut trimitere şi la proiectul de asfaltare a 37 de străzi din Ovidiu, de asemenea proiect european, aflat în derulare şi care se va finaliza în vara anului următor.
La rândul lui, primarul oraşului tulcean Sulina, Aurel Dumitru, se bazează pe sprijinul comunităţii europene. „Ne dorim ca infrastructura să fie terminată şi străzile pavate, pentru că doar două străzi le avem pavate. Dar cu încredere în guvernanţii noştri, o să ajungem la un moment dat să facem ceea ce trebuie, nu numai că vrem noi, vom fi şi ajutaţi de către comunitatea europeană”, susţine primarul tulcean, Aurel Dimitriu.