Cultura

#DobrogeaAcademică Academicianul Marcian Bleahu, participant la lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră. Lansare de carte post-mortem

În ultima zi a lunii iulie, unul dintre pionierii speologiei românești, academicianul Marcian Bleahu, avea să se stingă din viață la vârsta de 95 de ani, lăsând în urmă o operă complexă - din domeniile speologiei, geografiei, geologiei, ecologiei, turismului, chiar și beletristică -, dar nemaiapucând să-și lanseze un ultim volum.

Tocmai de aceea, astăzi, la Muzeul Național de Geologie din București, va fi lansat volumul „Ariile protejate și protecția naturii“, apărut la Editura Paideia. Participă: dr. Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, dr. Tudor Berza, membru corespondent al Academiei Române, Camelia Botezatu, director Editura Paideia, Cristian Lascu, cercetător speolog, Șerban Dragomirescu, cercetător geograf.
 
Cartea se adresează biologilor, geografilor, studenţilor, celor ce au activitatea profesională legată de natură (silvicultori, fermieri, cadrastrişti), şi tuturor iubitorilor de natură, turişti şi ONG-işti de mediu, precum şi celor ce fac legile şi parlamentarilor care le dau legitimitate.
 

Scurtă fișă biografică


Geologul Marcian Bleahu (1924-2019) a fost ales, în 2018, membru de onoare al Academiei Române în cadrul Secției de științe geonomice.
Marcian David Bleahu s-a născut la 14 martie 1924, la Brașov în familia unui notar public, dar cu ascendență, pe linie maternă, până la domnitorul Constantin Brâncoveanu. A fost înrolat ca militar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
 
A urmat școala generală și liceul în orașul Brașov. A absolvit, în 1949, Facultatea de Științe (Secțiile de Științele naturii și Geografie) din cadrul Universității București. În 1974 obține doctoratul cu o teză despre geologia și morfologia carstului și a peșterilor, la Universitatea din Cluj.
 
Își începe activitatea didactică la Catedra de Geologie din cadrul Universității București, activând ca asistent, șef de lucrări și conferențiar între anii 1949-1961. Este epurat politic din învățământ, reluându-și cariera universitară după 1989, când înființează, alături de prof. Dolphi Drimer, Universitatea Ecologică, fiind numit Decan al Facultății de Științele Naturii (transformată în Facultatea de Ecologie).
Între anii 1949 -1994 a funcționat ca geolog, cercetător și în diverse poziții de management (inclusiv director) al Institutului Geologic al României.
 
Este ales senator în legislaturile 1990-1992 și 1996-2000 din partea Mișcării Ecologiste din România, respectiv a Federație Ecologiste din România. Ministru al Mediului,  în perioada 1991-1992.
 
A fost premiat și decorat cu numeroase distincții. În anul 2008 este decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler, cea mai importantă distincție românească. În 2018 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, în cadrul Secției de Științe Geonomice.
 
După ce s-a retras din activitatea publică, a continuat să scrie articole și cărți din diverse domenii, inclusiv cel muzical (fiind cunoscut ca un meloman rafinat), sau al ecologiei.
A decedat la 30 iulie 2019, în locuința sa din București.
Între anii 1949 - 1952 a condus serviciul de geologie la lucrările Canalului Dunăre - Marea Neagră.
 
În 1953 a condus cercetările geologice în vederea proiectării Metroului București.
A făcut parte din comisia interministerială de analiză a Cutremurului din 4 martie 1977.
Între anii 1985 -1994 a făcut parte din echipa care a înființat și condus Muzeul Național de Geologie din București.
 
Sursă text: wikipedia.org
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti   
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română. Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaAcademică Eveniment-dezbatere ocazionat de problemele cu care se confruntă cercetarea și inovarea din România

19 Feb 2020 318

#DobrogeaAcademică Conferința omagială „Dimitrie Gusti - profesor, sociolog, statistician, muzeograf“

12 Feb 2020 1324

#DobrogeaAcademică Vernisajul unei expoziţii cu mesaj profund - „Din lumea presei româneşti. 191 de ani”, la Biblioteca Academiei Române (document)

10 Feb 2020 630

#DobrogeaAcademică Ziua Limbii Elene, sărbătorită la Academia Română

08 Feb 2020 1724

#DobrogeaAcademică Academia Română salută decizia Guvernului privind proiectul Roșia Montană

05 Feb 2020 794

#DobrogeaAcademică În școli constănțene a fost marcat centenarul Institutului de Istorie al Academiei Române „George Barițiu” din Cluj-Napoca (galerie foto)

04 Feb 2020 1704

#DobrogeaAcademică Declarația Academiei Române privind unitatea limbii române. „Istoria și realitatea nu pot urmări decât criteriul adevărului omenește posibil”

03 Feb 2020 778

#DobrogeaAcademică Şapte decenii de la fondarea Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”

30 Jan 2020 1079

#DobrogeaAcademică Institutul de Cercetare a Calității Vieții împlinește 30 de ani de la înființare

29 Jan 2020 753

#DobrogeaAcademică Academia Română intenționează să redacteze un manifest-concluzie în urma dezbaterilor asupra schimbărilor climatice (document)

28 Jan 2020 656

#DobrogeaAcademică Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române - „Mesajul celor care au făurit România unită la 1859 este unul de încredere şi de temeinicie întru «ţara mea de glorii, ţara mea de dor»”

27 Jan 2020 792

#DobrogeaAcademică Sesiune de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române - realizare, recunoaștere și beneficii“

24 Jan 2020 671

#DobrogeaAcademică - Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu prilejul Zilei Culturii Naționale „Dacă există în fiecare o bază de cultură generală solidă, celelalte «educații» vin de la sine”

18 Jan 2020 2005

#DobrogeaAcademică 14 elevi olimpici s-au bucurat, în premieră naţională, de „Şcoala de vacanţă a Academiei Române“ (galerie foto)

17 Jan 2020 2060

#DobrogeaAcademică Academia Română celebrează, la Ateneul Român, Ziua Culturii Naţionale

10 Jan 2020 1303