#DobrogeaAcademică: Ritualuri și simboluri ale celei mai solemne sărbători a creștinilor


 
  • Într-o conferință despre sărbătorea pascală, prof. Wilhelm Dancă, membru corespondent al Academiei Române și decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București, dezvăluie semnificația celebrării ritualice și simbolurile care însoțesc cea mai mare și mai solemnă sărbătoare a creștinătății.
 
În preajma sărbătorilor pascale, celebrate de majoritatea cetățenilor români creștini, Academia Română propune o a treia conferință susținută pe tema sacrului, de către teologul și filosoful Wilhelm Dancă, membru corespondent al Academiei Române, specialist în istoria filosofiei medievale, a filosofiei religiei și a filosofiei culturii.
Primele două conferințe, susținute în cadrul proiectului „Conexiuni“,  în aprilie și decembrie 2021, au oferit, prima: o analiză amănunțită a conceptului de sacru – ca omagiu adus lui Mircea Eliade –, iar cea de-a doua: o trecere în revistă a simbolisticii prezente în celebrarea Crăciunului.
În conferința dedicată sărbătorii pascale (Paștele de la începuturi și până astăzi. Ce trebuie să știm?)
prof. Wilhelm Dancă dezvăluie semnificația celebrării ritualice și simbolurile care însoțesc cea mai mare și mai solemnă sărbătoare a creștinătății. Tema este abordată deopotrivă din perspectivă etimologică, liturgică și religioasă, pentru a readuce în atenția lumii contemporane secularizate sensurile unei tradiții conservate istoric și cultural.

Accentul cade pe simbolul permanentei reînnoiri spirituale. În manifestarea timpului sacru al sărbătorii se păstrează încă tradiții și practici de sorginte precreștină, legate de renașterea vieții la început de primăvară, asimilate de creștinism încă de la începuturi și percepute astăzi ca simboluri care întregesc ritul pascal și-i asigură continuitatea.



Indiferent de data stabilirii Paștelui, creștinii sunt uniți prin acceași însemnătate a sărbătorii care presupune o experiență de credință, primirea Luminii și speranța Binelui învingător în confruntarea cu Răul.
 
Wilhelm Dancă este profesor de teologie și filosofie. Doctor în filosofie la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma, Italia (1996), cu o teză despre sacru la Mircea Eliade. A publicat peste douăzeci de cărți și numeroase studii de specialitate. Profesor cu două abilitări, pr. Wilhelm Dancă îndrumă doctoranzi în domeniul filosofiei și în domeniul teologiei la Universitatea din București. În perioada 2001-2011 a fost rector al Institutului Teologic Romano-Catolic din Iași, iar între anii 2012-2018 a fost rector al Institutului Teologic Romano-Catolic din București. Începând cu anul 2012, prof. Dancă este decan la Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității din București.

Din anul 2008 este membru al Union Mondiale des Sociétés Catholiques de Philosophie (Canada) și al Council for Research in Values and Philosophy din Washington; membru fondator și președinte al Societății Internaționale „Toma de Aquino“, secția română (2011) și membru titular al Academiei Europene pentru Științe și Arte din Salzburg, Austria (2017). În anul 2020 Sanctitatea Sa Papa Francisc i-a conferit Crucea Pro Ecclesia et Pontefice.
 
Prelegerile academice din cadrul proiectului „Conexiuni” au fost gândite cu un grad sporit de accesibilitate și sunt destinate publicului de orice vârstă și de orice formare intelectuală, umanistă ori științifică, specialiști afirmați sau tineri aflați la început de carieră.

Conferințele sunt înregistrate și publicate pe canalul YouTube al Academiei Române (https://bit.ly/3whyCkY), fiind disponibile în regim gratuit. Ele vor face, de asemenea, obiectul unor videobook-uri editate de Editura Academiei Române și vor fi distribuite în biblioteci, universități, licee și librării.
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii

Sursa foto: acad.ro
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică: Dicționarul tezaur al limbii române, în dezbatere
#DobrogeaAcademică: Conferințele Academiei Române, acum doar la un click distanță
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

672
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

985
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1030
#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

#DobrogeaDigitală: Mangalia în anul 1879 - „De trei ori a fost arsă şi jefuită“

1004
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

1205
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

1287
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1962
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1531
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1656
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1216
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1304
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

1003
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1165
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1174
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1569
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1755
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1641
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1593
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2301
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2305