27 Jul, 2021 00:00
1919
„O operă de mare importanţă pentru desvoltarea economică a RomânieI, ar fi facerea laculuI Razam navigabil. Evident că nu suntem câtuşI de puţin exigenţI, întru cât recunoaştem şi noi că atât guvernele liberale cât şi cele conservatoare au lucrat şi lucrează fără preget pentru desvoltarea economică a ţerei pe toate căile; dar asta nu însemnează că trebue lăsate prea mult în părăsire lucrări de acelea cari ar putea crea resurse şi mai imediate şi maI îmbelşugate, şi una din aceste lucrărI ar fi cea de care ne ocupăm aci.
Lacul Razem, după toate probabilităţile şi am putea zice chiar bine stabilit, a fost mai înainte vreme navigabil. Locuitorii de prin satele aşedate pe marginile acestuI lac păstrează încă amintirea de când în vre-o câte-va din aceste sate erau schele de producte; de când colonişti grecI veneau să se aşeze şi să populeze micele porturi, şi ai căror descendenţi - de şi vorbind limba bulgărescă, susţin şi adi că's greci; de când corăbiile turceşti şi greceşti încărcau cerealele de prin împrejurimi spre a le transporta spre Ţarigrad, spre Odesa ori spre Insulele Ionice. Nu mai vorbim de timpuri maI depărtate când bizantinii şi mai târziu genovezii stabiliseră porturi însemnate în jurul Razelmului şi ale căror ruine se ved încă şi astă-zi. Însă dacă navigabilitatea RazemuluI în secolii trecuţi remâne bine stabilită, pentru ce astă-zi, afară de lotcile pescarilor lipoveni nici un vas mai mare nu se vede plutind? Răspunsul nu e greu.
În urma bancurilor de nisip aduse de Mare la Gura Portiţei şi în urma astupărei din ce în ce a Dunaveţului - braţul care alimenta acest lac cu apă din Dunăre - fireşte că nivelul Razemului să fi mai scăzut, iar pe de altă parte nici accesul vaselor din Mare, pe la Gura Portiţei nu mai era posibil.
Astfel s'a atrofiat încetul cu încetul una din arterele cele maI principale de circulaţie a produselor economice din Dobrogea înafară şi vice-versa. Şi cine cunoaşte ce suprafaţă întinsă ocupă acest mic Golf din teritoriul Dobrogei, cine cunoaşte felurile de producțiuni şi de fertilitate ce'l încunjoară, acela va aprecia mai bine ce beneficii imense s'ar putea trage făcându-l iarăşi navigabil. Nu ştim dacă guvernul actual ar mai găsi timp să se ocupe şi de acestă cestiune sau nu. Din atâtea milioane însă pe cari ţara le împrumută şi le cheltueşte pentru îmbunătătiri şi inovaţiuni ale căror roade nu se pot culege de cât după zeci mi de ani, nimerit ar fi, prudent ar fi, folositor ar fi să se cheltuiască ceva şi pentru destuparea Dunaveţului şi facerea unui dig de apărare în contra bancurilor de nisip de la Gura Portiţei.
Pe lângă vasta şi puţin costisitoarea cale de comunicaţie ce s'ar creia, am mai avea şi avantagiul de a se repopula cu peşte tot lacul, şi cine uitându-se măcar pe harta judeţuluI Tulcea, nu vede că numai aci legea pescuitului şi ar avea adevărata ei raţiune de a fi iar nu pe largul Mărei, unde bine înţeles nu avem nici o înţelegere prealabilă cu nisetrii şi cu morunii ca să se învârtească şi să'şi depună icrele numai în limitele Mărei noastre teritoriale.
S'ar cheltui în adevăr câte-va milioane; dar s'ar creia în schimb venituri colosale repopulând cu peşte cel mai mare lac al ţărei şi înlesnindu-i în acelaşI timp şi'un export mai sigur, pe timpul verei în deosebi, şi mai puţin costisitor.
Contrariu, după cum arătarăm maI sus, singurul avantagiu ce ne procură acest imens volum de apă sărată, nu este de cât acela de a înlesni transportul câtor-va lotci cu chefal sau cu câte un morun din paşte-în-crăciun de la Portiţa spre SarichioI ori Jurilofca şi atâta tot.
Vorba e dacă un alt Stat din Europa - afară poate de Spania - s'ar mulţumi numai cu atât.”
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: