Ziua Dobrogei

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“


Continuăm răsfoirea impresionantului volum „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“,  unde istoricul Stoica Lascu ne oferă posibilitatea de a parcurge izvoarele documentare referitoare la provincia dintre Dunăre și Mare, așa cum este ea reflectată în presa de la sfârșitul secolui XIX.

Într-un articol publicat în două numere consecutive ale ziarului „Constanța”, din octombrie-noiembrie 1893, se trec în revistă progresele economice timide ale Dobrogei, precum și neajunsurile din domeniul administraţiei locale, care se confruntă cu lipsa de profesionalism a funcționarilor.

„E lucru cunoscut de toţi cei ce se ocupă de afacerile publice că politica, interesele de partid, ieau prea mult timp oamenilor noştri de Stat, ori cine ar fi la frânele guvernului. Mare parte din timp se perde cu combinaţii şi tratative de tot feliul, cum s'ar putea stăpâni mai bine situaţiunile politice din diferitele centre; o altă parte se întrebuinţează cu cestiunile isolate ce se ivesc pe toată suprafaţa ţerii, pentru soluţiunea cărora scările diferitelor ministere sunt dilnic asediate. Scrutând bine, vei găsi că chiar în timpul vacanţelor parlamentare, miniştrii au prea puţin timp a se deda la studiul diferitelor înbunătăţiri reclamate de nevoile ţerii, din care causă multe din proectele de legi ce se presintă camerilor, nu sunt adese-ori fructul unei chibsuinţă mature, după cum bună-oără e casul cu legea servitorilor, care pune în sarcina unor comune urbane un serviciu şi cheltueli absolut îngreuitoare şi nefolositoare. O eră nouă pare a se fi început în ministerul domeniilor, unde ori ce disposiţie ce poartă subsemnătura ministruluI, trebue să fie trecută prin criteriul seu.


Sub ministerul d-lui Carp, timpul nu se perde în espediente, ne zicea un prietin ce a venit din Bucureşti mai deunăzi. Acolo, trecerea jouisorilor de tot feliul, a persoanelor interpuse şi intermediarilor, obicinuiţi a importuna pe şefii acelui departament pentru fiete-ce lucru, pare a'şi fi făcut traiul. Şefilor diferitelor serviciI, interni şi esternI, al căror prestigiu era adese sdruncinat prin diferite intervenirI, li s'a restabilit autoritatea, pentru că fie-care poartă respunderea faptelor sale; şi ast-fel ministrul nu mai e asediat atât de des pentru cestiunI ce nu cad în resortul ocupaţiunilor sale. Acolo se încearcă o şcoală nouă, ce va trebui să regenereze întreaga vieaţă internă a mareluI stabiliment al Agriculturei, Industriei, Comerciului şi Domeniilor.


Acolo se continuă a se lucra din resputeri la temelia casei: la împroprietărirea tuturor ţeranilor, vendendu-se lor, celor în drept a stăpâni, moşiile StatuluI, object de atâtea specule pentru o clasă de oameni ce nu produceau Statului de cât încurcături. Acolo se lucrează la întruparea şi însufleţirea elementelor din care se va compune România Viitoare. Basele economice: o agricultură făcută de înseşi proprietarii solului, o industrie şi comerciu proprii, scopuri la cari s'a ţintit cu vânzarea moşiilor, cu încuragiarea şi protecţiunea industriei prin tarife vamale, convenţiuni şi tratate, cu desvoltarea şi naţionalisarea comerciului prin legi, şco!I şi institute de credit, va trebui să aducă emanciparea economică, prosperitatea materială a ţerii.
Spre acest finit se lucrează mereu şi cu cea mai mare activitate, în toate direcţiunile ce 'şi au scurgerea în marele palat al Domeniilor.
Dar nu despre activitatea din ministerul Domeniilor voim să vorbim. Știm că actualul ministru, d-l Carp, nu s'a pus în capul celui mai greu departament de cât spre a complecta reforma economică a ţerii, pe care nu toată lumea a înţeles'o, nici mulţi nu i s'au sacrificat până acuma. Nu ne îndoim că opera emancipărei economice, căreia s'a pus temeliile abia de câţi-va ani, va fi continuată şi dusă la îndeplinire de d-l Carp, spre fericirea ţerii.


Dar, despre alt-ceva era să vorbim noi; noi ne plângem de părăsirea în care e uitată Dobrogea. Pe noi ne întristează faptul, că de când provincia a fost anecsată, afară de d-l Prim-Ministru, cel mai bătrân din consilierii M.S., nimenea n'a visitat Dobrogea, dintre oamenii de Stat, ceea ce ne autorisă a spune că nici unul nu o cunoaște de cât doar după hartă şi deosebitele rapoarte. Altmintrenea nu se poate presupune ca ea să fie lăsată îmbrăcată în aceeaşi haină, în care s'a pomenit de la anecsare şi până acum.


Nimenea nu s'a mai interesat de soarta acestei părţi constitutive a Statului, dacă cresce, se desvoltă şi are alte trebuinţe noi. Şi cu toate aceste, ce şcoală ar putea face cine-va aci! Cât de instructive lecţiuni oferă Dobrogea sub toate raporturile vieţii economice ! Un oraş maritim în desvoltarea vertiginoasă; un câmp pustiu, ce se brăzdează în toate sensurile; nisce grupuri de bordee şi colibe, devenind sate puternice, bogate şi pline de vieaţă; o diversitate, aproape infinită, de populaţiuni, cu obiceiuri streine de ale noastre, cu moravuri şi temperamente deosebite, de la germanul auster al Wurtemberg-ului, până la molatecul estremului Orient !


O transformare se operează aci sub ochii noştrii. Regimul pastoral cedează pas cu pas locul seu regimului agricol; valoarea pămentului urcându-se, numai în câţi-va ani, de la zero la sute de lei hectarul; maşinile agricole şi de tot feliul disputând peste tot, locul muncitorilor. De unde nu se cunosceau la început, astăzi pretutindenea nu se ară de cât cu pluguri de fer; de unde nu se auzia, astădi, numai un singur sat a introdus peste 70 maşini de secerat; ceea ce nu se practică dincolo, aci ţeranii, din bun imboldul lor, să asociază, cumpără maşini de trierat cu aburi, fără a-i fi înveţat nimenea catehismul asociaţiunilor. De unde în fine, până acum câţiva ani nu se încărcau în portul Constanţei de cât 25 - 30 vapoare cel mult pe an, astădi - numai până acum - e marfa gata în magazii, poate pentru 100 vapoare. În nici o parte a ţerii, poate nici în alte state, ţeranul nu s'a deşteptat aşa de curend, progresul n'a fost aşa de repede ca în Dobrogea. Din tot ce constitue vieaţa economică în localitate, singur numai pe terenul industrial nu ne putem lăuda cu nimic.


Din potrivă, am perdut şi ceea ce am avut. Industria lemnoasă a căruţăriei, atât de desvoltată mai cu seamă în judeţul Tulcea, împreună şi cu hamurăria, au perdut terenul în folosul căruţăriei şi hamurăriei ruseşti. Până şi comerciul a început a se naţionalisa, cel puţin prin satele provinciei locuite de români. Partea slabă a Dobrogei este numai administraţia politică, asupra căreia vom scrie în numerul viitor”.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Provincia a fost abandonată „pe mânile celor dintâiu întemplaţi, speculanţi sau nepricepuţi”


În continuare, autorul reclamă lipsa implicării administrației în problemele Dobrogei și a coordonări coerente „de la centru”:
 

„Am terminat primul articol din numerul trecut prin a spune că partea slabă a Dobrogei este administraţia ei politică. În adever, dacă ar sta cine-va să raporteze cu deamănuntul faptele la ideea mare şi generoasă ce legiuitorul a urmărit prin legile cu care de la început a fost dodată Dobrogea, va găsi că scopul nici măcar pe departe nu este atins; iar în unele privinţe s'a ajuns la resultate tocmai contrare de acele spre care s'a ţintuit. În afară de vânzarea pămentului nu mai știm în care direcţiune s'a mai realizat vre-un progres.


În direcţia romanisărei satelor şi oraşelor puterea geniului limbei române n'a fost ajutorată prin nici o disposiţiune administrativă; până astăzi limba oficială a provinciei nu este cea românească. În şcoli ne întrec eterogenii; în justiţie, deşi trataţi ca minori, totuşi nici un control pentru siguranţa împricinaţilor în contra mandatarilor de rea credinţă; în armată, numai înmulţirea şi permanentisarea cadrelor. Peste tot numai datorii şi de loc drepturi. Legea de organisare a Dobrogei, din anul 1880, prevede că devin cetăţeni români toţi locuitorii cari la 21 Aprilie 1877, zi în care s'a declarat resbelul ruso-turc, au fost cetăţeni otomani. - Până în ziua de astăzi nu se știe cu certitudine pe nicăiri cine au fost la acea epocă raiale, şi prin urmare cine are drept acum a fi cetăţian român.
Numerătoarea din 1880, departe de a fi fost un recensement regulat, sunt numai niște simple liste, ce, chiar dacă s'au făcut pretutindenea, ele sunt alcătuite, pe la sate de primii notari, unul pe 10-15 sate, iar pe la oraşe de cătră primari, adese fără sciinţă de carte românească şi de sigur fără consciinţă de însemnătatea cestiunei. Din aceste cause ele conţin o sumă de indivizi, ce au urmărit, au venit şi s'au stabilit aci cu ocazia armatei de ocupaţiune rusească. Ele mai conţin o altă serie de alegători actuali, ce, în timpul guvernului turcesc nefiind cetăţeni otomani, n'ar putea figura astă-zi pe listele electorale ale oraşelor.


Esaminarea, revisuirea şi restabilirea acestor liste în întreaga Dobrogea ar face să înceteze de a mai funcţiona fabricele de cetăţeni de până acum, limpezindu-se situaţiunea în această privinţă; iar oamenii politici de la guvern, văzând unde se află, n'ar mai da din umeri ori de câte ori ar fi acostaţi cu cererea de atâtea ori repetată a drepturilor politice, trăgănind o cestiune a cărei soluţiuni, mai târziu sau mai curând, totuşi se impune. Facă-se dar un recensement regulat ca să știm unde ne aflăm. Marea ideea naţionalisărei provinciei prin colonisarea ei cu elemente române n'a fost înţeleasă şi aplicată în spiritul legii, din care causă, satele şi oraşele, vor purta încă multă vreme acelaşi de mai înainte colorit etnic, iar provincia aceeaşi fisionomie pe care a avut'o înainte de anecsare. Creaţiunea proprietăţii medii - loturile de 100 hectare - nu s'a realisat nici pe sfert, ast-fel după cum, în mod atât de fericit pentru viitorul acestei provincii, a intenţionat'o legiuitorul de la 1882; iar ideea măreaţă şi generoasă de a se împroprietări toţi ţeranii pe câte 10 hectare, fără de veste a suferit în timpul din urmă aşa eşecuri, că în unele sate - din bună norocire puţine - e inevitabil un proletariat agricol, dacă disposiţiuni nu se vor lua spre preîntîmpinarea lui.


Toate aceste din lipsa unei unităţi de vedere la centru, din lipsa unei direcţiuni unice şi supraveghere permanentă a celor ce se petrec aici, din causa abandonărei în care a fost lăsată această provincie, pe mânile celor dintâiu întemplaţi, speculanţi sau nepricepuţi. Dacă trecem acum la administraţia interioară a provinciei, vom găsi că nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei. S'au zidit, ce s'a cerut locuitorilor: localuri mari şi frumoase de şcoli şi primării, cum nu esistă în ţara întreagă, dar, atâta tot; locuitorii au eşit în fie-care an la lucrul şioselelor, dar şiosele n'avem, cel puţin în judeţul Constanţa, de cât un slab început pe ici şi colea; s'au ados oamenii la lucrări de împădurire cu braţele şi cu vitele, s'au cheltuit mii de dile şi o sumă de bani pentru lucrărI şi săminţe, dar n'avem nici un hectar de plantaţie comunală, - ba şi pădurile comunale esistente, ce legiuitorul a hărăzit satelor, drept despăgubire pentru baltalcurile de odinioară, s'au perdut de mult din lipsa lor de ori-ce pază şi conservare. Avem judecătorii comunale, dar ele nu funcţionează pe nicăirI, iar judecătoriile de pace, cum sunt organisate şi depărtate, numai împăciuiri nu pot face printre litiganţi, cu cari judecătorul nu se poate înţelege.


Avem un târg de vite la Constanţa, pentru care comuna şi judeţul plătesc anuităţile împrumutului în sumă de 27.000 lei, dar târgul nu aduce nici lor, nici ţerii, nici un folos: nici o vită nu se negociază aci; avem armată berechet şi organe de siguranţă publică, dar nesiguranţa cresce la fiece pas şi din zi în zi; avem instituţiuni representative, cu alegeri judeţene şi comunale, la care însă Românii - paria societăţii dobrogene - nu pot lua parte, fiind lipsiţi de dreptul de vot prin o nenorocită interpretaţiune a legii care a desfiinţat tacsa de 5% asupra lefilor funcţionarilor; avem în fine administratori de tot felul, dar asupra faptelor lor nimenea dintre administraţi nu poate esercita vre-un control.


De 15 ani nu putem avea o biserică în cea mai puternică colonie românească; întreaga educaţiune românească lâncezesce aci, ne-fiind nici o instituţiune superioară care să aprindă şi întreţine făclia sfântă a culturei naţionale, în primul port maritim al ţării.
Eată de ce n'au avut parte până acum dobrogenii: eată de ce doream în atâtea rânduri, ca un om politic din actualul guvern să ne visiteze odată Dobrogea, spre a profita sieşi, ţerii şi acestei provincii în special”.


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie pentru modernizarea agriculturii dobrogene, baza „emancipărei noastre economice“


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“
 

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Bâlciurile sunt cu totul păgubitoare pentru săteni din punctul de vedere moral şi material“


#DobrogeaDigitală Regele Carol I, la inaugurarea lucrărilor de construire a Portului Constanța - „Am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări“


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu e drept să se loviască în viitorul copiilor noştri“


#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanța să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Trei decenii de dobrogenism“

19 Nov 2019 449

#sărbătoreşteDobrogea141 Un nou titlu în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - Pericle Martinescu, „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim 1941-1945”

19 Nov 2019 465

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Tezaurul de sculpturi de la Tomis“ - date esențiale despre o descoperire importantă

13 Nov 2019 681

#sărbătoreșteDobrogea141 De astăzi, în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța - „Muzeul de Arheologie Constanța“, un ghid complet de acum șase decenii

12 Nov 2019 869

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Am venit tineri aci, și am îmbătrînit, încovoiați de plug și de mizeriile cerești și omenești“

08 Nov 2019 1254

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“

06 Nov 2019 1580

#DobrogeaDigitală Regina Maria și Principesa Ileana, surprinse la Balcic, în imagini rare oferite de academicianul dobrogean Orest Tafrali (galerie foto)

05 Nov 2019 1083

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX

05 Nov 2019 1458

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“

04 Nov 2019 1371

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea a rămas un oraş tot atât de necunoscut ca Pekinul“

02 Nov 2019 2472

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre colonizarea Dobrogei și „relele făcute din cauza unei proaste și nepatriotice administrațiuni”

01 Nov 2019 3208

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Curse de cai în Constanța sfârșitului de secol XIX

31 Oct 2019 980

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Constanța - „viitoarea metropolă a românismului dobrogean”

30 Oct 2019 869

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Înfiinţarea unul gimnasiu clasic în Constanţa e o trebuinţă mult simţită şi utilă”

29 Oct 2019 858

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Cum ar fi arătat harta etnografică a Europei fără invaziile barbare?

28 Oct 2019 936