Expoziție dedicată pașaportului românesc, la Muzeul Național de Istorie a României

 

• Deschiderea expoziţiei „19 martie - Ziua paşaportului românesc. De la cărticica portativă din 1912, la paşaportul electronic, mesager al digitalizării", la Muzeul Naţional de Istorie a României

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă deschiderea expoziţiei temporare „19 martie - Ziua paşaportului românesc. De la cărticica portativă din 1912, la paşaportul electronic, mesager al digitalizării".

Proiectul expoziţional este organizat de Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României, cu ocazia celebrării Zilei Paşaportului Românesc şi a aniversării a 112 ani de la promulgarea "Legii asupra paşpoartelor", pe 19 martie.

Expoziţia va fi accesibilă publicului, începând cu data de 20 martie 2024, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti.

Evoluţia paşaportului românesc este o poveste fascinantă a transformărilor sociale şi tehnologice. De la primele sale forme rudimentare, utilizate înainte de secolul al XX-lea şi până la paşapoartele moderne, care înglobează tehnologii avansate, acest document a parcurs un drum lung şi încărcat de semnificaţie. În fiecare etapă a evoluţiei sale, paşaportul românesc a reflectat aspiraţiile şi valorile unei naţiuni în schimbare, devenind nu doar un instrument de călătorie, ci şi un simbol al identităţii şi apartenenţei naţionale. Astfel, evoluţia paşaportului românesc nu este doar o cronologie a schimbărilor administrative, ci şi o mărturie a călătoriei unei ţări şi a poporului său în căutarea libertăţii, a prosperităţii şi recunoaşterii internaţionale.

Anul acesta se marchează împlinirea a 112 ani de la promulgarea, în data de 19 martie 1912, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 emis de Regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la paşapoarte, denumită "Lege asupra paşpoartelor", primul act prin care statul român a introdus principii procedurale generale obligatorii pentru autorităţi şi cetăţeni, legate de paşapoartele şi biletele pentru trecerea frontierei. Legea cuprindea 11 articole şi a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 martie 1912.

Noul document avea "formatul unei cărţi mici portative", renunţându-se la forma de certificat de până atunci. Modelul a fost stabilit prin regulamentul de aplicare a legii, iar paşaportul era un libret cu dimensiunile 9 x 13 cm, având 20 de pagini numerotate. Fiecare pagină a paşaportului avea "un fond încadrat, compus cu motive naţionale", în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în evidenţă stema ţării şi cuvântul "ROMANIA", iar dedesubt cuvântul "PASPORT".

Documentul de călătorie românesc fusese menţionat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Ţara Românească şi Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic. Înainte de "Legea asupra paşpoartelor", promulgată de regele Carol I, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea răvaşele de drum. Fiecare călător era obligat să aibă atât paşaport, cât şi răvaş de drum şi să le prezinte "la hotare". Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru paşapoarte şi pentru trecerea frontierei.

Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, paşaportul românesc a trecut printr-un proces continuu de dezvoltare şi evoluţie, ridicându-se la cele mai înalte standarde la nivel internaţional în ceea ce priveşte securitatea documentelor de călătorie. Paşaportul electronic românesc oferă cetăţenilor libertatea de mişcare fără viză în 179 de ţări, situându-se pe locul 15 pe scara internaţională a mobilităţii.

În cadrul expoziţiei, publicul are ocazia să descopere o serie de paşapoarte "istorice", emise în perioada 1912 -1943, precum sunt cele tipărite în timpul domniilor lui Carol I şi Mihai. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 şi 1935 şi alte documente de călătorie din 1951. O serie de paşapoarte pentru cetăţenii români stabiliţi în străinătate, precum şi paşapoarte pentru persoane fără cetăţenie, eliberate între 1983 şi 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziţie. Proiectul expoziţional cuprinde şi paşapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000.

Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 20 - 31 martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09:00 - 17:00 (până la 30 martie) şi 10:00 - 18:00 (începând cu 31 martie).

Citește și
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, partener al Muzeului de Istorie a Moldovei în cadrul expoziției „Lulele, imamele și tabachere. De la Kustenge la Iasbazar”