UPDATE O barcă de tip monoxilă descoperită în 2015 la Ostrov și aflată în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost expusă în incinta Gării Maritime (GALERIE FOTO)

UPDATE: 

Arheologul Tiberiu Potârniche este cel care a supravegheat laboriosul transfer al monoxilei la Gara Maritimă. El continuă să monitorizeze obiectul plutitor vechi de aproape 800 de ani. Într-un interviu pentru Ziua de Constanța, specialistul a vorbit despre importanța monoxilei, de unde ar putea proveni, pentru ce și de către cine era folosită. 
 
„Este, probabil, cea mai veche ambarcațiune descoperită până astăzi pe teritoriul României. În țară mai sunt cunoscute încă patru. Una dintre ele se află la Muzeul Marinei din Constanța. Este datată in secolul al XII-lea, undeva pe la 1240, descoperită la Ostrov, în Dunăre. A fost restaurată și a stat până acum la Edificiul Roman cu Mozaic. Au fost ceva provocări în transportarea ei în incinta Gării Maritime Constanța, in aranjarea ei.
 
Se prezintă bine, acum, și va fi o perioadă sub monitorizare. Un argument suplimentar privind condițiile de conservare este acela că monoxila a fost realizată prin ardere. Tradus etimologic, monoxilos, un copac. E, practic, un trunchi de copac care a fost subțiat la partea superioară, după care scobitura principală a fost realizată prin utilizarea focului cu ajutorul unor baloți de paie. Ceva mai în centru, se pot vedea detaliile loviturilor de topor cu care piesa a fost finisată. Se poate observa că monoxila are cel puțin trei zone în care lemnul a fost cruțat. A fost scobită, suplimentar, acolo unde a fost nevoie, cu ajutorul unor unelte specifice dulgheriei. După perforațiile pe care le prezintă, ne face să credem că era folosită pentru navigație de cabotaj, adică pentru navigație costieră. Avea și niște flotoare ca să prevină răsturnarea accidentală.
 
Judecând după dimensiune, în monoxilă încăpeau 7-8 persoane. Oricum, o mare parte din spațiu era ocupat și de provizii. Apă, mâncare. Dar in situația altor monoxile descoperite la noi, ele erau utilizate pentru transportul sării.
 
In secolul al XIII-lea, de când ar data această monoxilă, în zona unde a fost descoperită era intens populată Este totuși o ambarcațiune care sugerează tranzitul. Ea poate fi atribuită oricui. Astfel de ambarcațiuni sunt cunoscute din preistorie. E adevărat, nu la noi, la nivel mondial. Este o formă de ambarcațiune care a fost utilizată și produsă până aproape de motorul cu aburi. Era o ambarcațiune ieftină, durabilă.
 
Dunărea este foarte mare, știm doar unde își termină călătoria. Pot fi populații autohtone, populații tranzitorii în Imperiul Bizantin etc. Nu știu dacă este importantă apartenența ei, dar important este că avem o dovadă că astfel de ambarcațiuni au fost folosite, o putem arăta publicului. În acest fel, publicul își poate imagina mai ușor care erau condițiile de atunci. La vremea respectivă, cu aceste monoxile, oamenii își desfășurau activitatea, pescuiau, se deplasau, poate chiar mergeau la război cu astfel de obiecte, care reprezintă, cumva, o dovadă a hotărârii lor și a dorinței de a fi mai bine”.           

Știrea inițială: 

În această vară, potrivit unui comunicat de presă al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, o barcă de tip monoxilă a fost depozitată și expusă în incinta Gării Maritime din Constanța, după ce, timp de opt ani a fost găzduită de bolta XI a Edificiului roman cu mozaic.
 
După un traseu administrativ sinuos, un important artefact medieval, o barcă de tip monoxilă, descoperită întâmplător în vara anului 2015 la Ostrov, jud. Constanța, de un grup de pescari a intrat în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța în vara anului 2020.

 
Amabarcațiunea are formă albiată și este realizată prin scobirea unui trunchi de arbore, având o lungime de aprox. 8,80 m, lățime maximă de 0,80 m și înălțime de aprox. 0,70 m. Prezintă trei praguri de lemn, constituite din același trunchi de copac, structura pupa începând de la aprox. 0,40 m de la ultimul prag.
 
Etimologia cuvântului „monoxilă” este de origine greacă, provenind din cuvintele monos = unic, singur; xylos = lemn. Aceste ambarcațiuni erau realizate printr-un anumit procedeu: se nivela, prin cioplire, partea de sus, apoi se puneau legături de paie cărora li se dădea foc. Jăraticul era
îndepărtat și se continua procesul de ardere, până la un anumit moment, când trebuia delimitată zona de la pupa, unde se sprijineau picioarele marinarilor, pentru a avea stabilitate, apoi se finisa prin cioplire cu tesla, barda sau cuțitoaia.

În țara noastră, acest tip de ambarcațiune s-a folosit din cele mai vechi timpuri pe cursurile apelor curgătoare, mai ales pe Dunăre, si până târziu în secolul XIX.
 
Din momentul descoperirii (2015) și până în vara anului 2023, monoxila a fost depozitată în bolta XI a Edificiului roman cu mozaic. Intrarea în proces de reabilitare a acestui monument (prin proiectul Restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului roman cu
mozaic, cod SMIS 116049, implementat de Consiliul Județean Constanța) a determinat necesitatea identificării unui nou loc de depozitare și, eventual, de expunere a acestui valoros artefact, fapt deloc ușor, având în vedere dimensiunile acestuia (9 m lungime).
 
Pornind de la o idee a unui cunoscut om de presă, printr-un efort conjugat și un dialog constructiv purtat între conducerile a trei instituții emblematice pentru județul Constanța, Administrația Porturilor Maritime S.A., Consiliul Județean și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, s-a găsit soluția de depozitare și expunere a monoxilei în incinta Gării Maritime din Constanța. Spațiul generos, bine luminat și bine climatizat, fără variații majore de temperatură și umiditate, fac ca soluția identificată să fie optimă. În prezent, în muzeele din România, sunt expuse monoxile la Muzeul Național al Marinei Române din Constanța, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Ploiești, Muzeul de Artă din Satu Mare, Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași și Palatul Cultural din Arad, cea din Gara Maritimă fiind cea mai veche descoperită în România, până în prezent.
 
Pe lângă ajutorul oferit, conducerea Administrației Porturilor Maritime S.A. a înțeles pe deplin, și a acționat în consecință, importanța cooperării în vederea sprijinirii culturii și patrimoniului, local, dar de importanță națională.
 
În acest sens, Florin Vizan, director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, a declarat:

„Operațiunea de mutare a monoxilei, deși a durat numai 3 ore, a fost complexă și laborioasă, necesitând luni bune de pregătire - fie și dacă ne referim numai la construirea suporturilor de metal, special concepute pentru a susține barca, identificarea unui vehicul de transport cu dimensiuni
corespunzătoare, întocmirea documentației aferente și, mai ales, identificarea oamenilor potriviți pentru această operațiune. Și aici am apelat la ajutor, și am găsit, și mulțumim acelor oameni și în acest mod
 
Astfel, un fapt aparent banal (mutarea unei bărci) a coagulat în jurul ideii de protejare a patrimoniului cultural și a moștenirii nostre istorice, a istoriei noastre, în esență, instituții și oameni, care au colaborat în vederea unui scop comun. Odată deschis acest drum, sperăm ca și pe viitor să existe această colaborare și această deschidere spre colaborare, atât a instituțiilor implicate în acest caz, cât și a altora”, mai precizează cei de la muzeu.
 
Relaționat cu acest aspect, redăm declarația lui Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța:
 

 
„Încă o dată, mulțumim public Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța, Consiliului Județean Constanța, Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța și Grupului pentru Jurnalism, Cultură și Comunicare Constanța, pentru ajutorul acordat și pentru colaborare”, încheie reprezentanții MINAC. 


Citește și:
Știri Constanța azi LIVE TEXT. Vernisajul expoziției „Amprenta Brătienilor în Dobrogea. Podul Carol I de la Cernavodă”, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (FOTO+VIDEO)