#Dobrogea145 La mulți ani, Dobrogea, „cetatea“ milenară dintre Dunăre și Marea Neagră!

  • În urmă cu 145 de ani, în dimineața zilei de 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I ajungea Brăila, urmând să citească două proclamații, una către locuitorii dobrogeni și una către armata română, cu ocazia reintegrării Dobrogei la statul român.  Avea să fie o împlinire teritorială, și nu numai, dorită de atât de mult timp.
 
Din toate timpurile,  începând cu geții, „cei mai drepți și viteji dintre traci“ (Herodot), cărora li se adaugă sciții, coloniștii greci, romanii, vlahii, otomanii, pământul dobrogean a fost unul dintre locurile - magnetul - care a atras și care a fost râvnit de cele mai importante Imperii, întorcându-se în cele din urmă, la origine, la români pe 14 noiembrie 1878.
 
În ultimii șapte ani, cotidianul ZIUA de Constanța a adus în  atenția publică fragmente importante din istoria Dobrogei, organizând campanii culturale de mare anvergură și nu numai. Astfel că și anul acesta ZIUA de Constanța, făcând front comun cu cotidianul Info Sud-Est, aduce în fața dobrogenilor, dar și a decidenților, o parte din vasta și importanta istorie milenară dobrogeană, organizând Expoziția „Dobrogea 145“, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului.
 
Evenimentul este organizat sub forma unui manifest menit să atragă atenția autorităților locale și centrale asupra patrimoniului cultural și a nevoii de conservare și reabilitare a acestuia, în contextul în care, în ultima perioadă, crizele profunde cu care s-a confruntat societatea românească au făcut să fie abătută atenția de la importanța protejării memoriei locurilor în care trăim.
 
În ultimele trei decenii, patrimoniul cultural și istoric al Constanței a fost vitregit din cauza intereselor imobiliare din zonă, la fel cum s-a întâmplat și în București, dar și în multe alte județe din țară.
 
Pe de altă parte, arheologia rămâne „cenușăreasa” ramurilor de studiu ale istoriei, din punct de vedere al finanțărilor, deși, la mii de ani distanță, are încă atâtea să ne spună.
 
Reintegrarea Dobrogei la statul român
 
În anul 1875 izbucnea răscoala antiotomană din Bosnia, reactivând „problema orientală” sau cazul „omului bolnav“, cum era denumit decadentul Imperiu Otoman de marile puteri europene. Amplificarea crizei create a fost determinată de revolta din 1876 din Bulgaria și declanșarea războaielor de independență de către principatele vasale Serbia și Muntenegru.
 
Dobrogea resimțea puternic ecourile răscoalelor, de la încordarea atmosferei generale până la înăsprirea atitudinii autorităţilor turceşti. De atunci regimul juridic al egalităţii dintre musulmani şi creştini - proclamaţi, cu toţii, „cetăţeni otomani“ în Constituţia din 1876 - n-a mai reprezentat un factor de reţinere în reluarea persecuţiilor şi represaliilor.

 
Intrarea românilor în războiul ruso-turc avea să fie chiar cheia către împlinirea idealului demult visat de Mircea cel Bătrân. Principatul vasal al României intră, în cele din urmă, în războiul ruso-turc, cel care avea să-i aducă independența. Decizia a fost declanșată de trecerea impusă a armatei ruse prin teritoriul principatului României, fapt considerat de sultan a fi o trădare.
 

Astfel că pe 19 februarie/3 martie 1878, la San Stefano, puterile implicate s-au întâlnit la masa negocierilor pentru a stabili soarta teritorială și nu numai a statelor lor, în urma încheierii războiului.
 
Sangeacul Tulcea cu districtele sale, pe care Rusia îl „cumpără“ de la Turcia, urma, potrivit Tratatului, a fi cedat României, poporului român răpindu-i-se „în schimb“, pentru a doua oară, un teritoriu al său, Basarabia de sud, care îi fusese retrocedat după războiul Crimeii. Cu acelaşi cinism specific diplomaţiei ţariste, în document se preciza că, nedorind să-şi anexeze Dobrogea şi nici insulele din Deltă, Rusia îşi rezerva „dreptul“ de a le schimba cu acea parte a Basarabiei detaşată în 1856 şi mărginită la sud de talvegul braţului Chilia şi gura Stari-Stambul. 
 
Guvernul României nu a acceptat acest tratat în formularea impusă de Rusia. Conducătorii politici au protestat pe lângă guvernul imperial rus şi pe lângă marile puteri ale Europei, dar războiul telegramelor diplomatice a luat sfârşit fără izbânda cauzei româneşti. Se crease astfel o problemă extrem de delicată, care a pus la grea încercare abilitatea şi inteligenţa clasei politice şi a diplomaţiei româneşti, nu fără riscul de a fi săvârşit şi anumite erori.
 
Tratatul de la Berlin
 
Nemulțumite de creșterea influenței Rusiei în Balcani, marile puteri europene (Germania, Austo-Ungaria, Franța, Marea Britanie, Italia) au convocat un congres la Berlin, capitala noii Germanii unificate. Delegațiile României şi Greciei au fost admise să participe doar cu titlul consultativ şi numai la ședințele în care se discutau problemele țărilor lor.
 
Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu au fost singurii admiși în unica ședință de pe 9 iunie 1878, în cadrul căreia le-au reamintit participanților termenii înțelegerii de la Livadia cu Rusia şi au prezentat un memoriu în 5 puncte în care se revendicau insulele din Delta Dunării precum și Insula Şerpilor. În acel moment, reprezentanţii guvernului erau confruntați cu o grea alternativă: fie a refuza cedarea celor trei județe din sudul Basarabiei revendicate imperativ de Rusia, fie a consimți la inevitabilul fapt, primind în schimb o însemnată compensație teritorială și financiară - alternativă pentru care se pronunța însuși cancelarul Bismarck.
 
Prin forma sa definitivă din 1/13 iulie 1878, Tratatul de la Berlin cuprindea în articolele 22-46 dispoziţii referitoare la România. El confirma recunoaşterea independenţei României, căreia îi reveneau, de asemenea, „insulele formând Delta Dunării, sangiacul Tulcei cuprinzând districtele Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârşova, Kiustenge, Medgidia“, cât şi ţinutul „situat la sudul Dobrogei, până la o linie care, plecând de la răsărit de Silistra, răspunde la Marea Neagră, la miazăzi de Mangalia“. Linia frontierei - sensibil diminuată față de soluția inițială - urma să se fixeze la fața locului de comisia europeană instituită pentru delimitarea Principatului Bulgariei nou creat.
 
Remarcăm faptul că la Congresul de la Berlin contele Şuvalov, ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, a recunoscut că Dobrogea se cuvenea României „mai mult decât oricui, din cauza numărului poporațiunii de acolo“ („Românul“, XXII, din 19 august 1878).
 


Domnitorul Carol I, proclamație  către dobrogeni și armată

În dimineața zilei de 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu (comandantul diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea), prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului.
 
Cu acest prilej a fost citită soldaților „Proclamația către armata română”, cu ocazia preluării Dobrogei, document în care se regăsesc concepțiile de guvernare ale oamenilor de stat ai României în frunte cu Mihail Kogălniceanu, autorul proiectului de manifestat. El suna astfel: 
 
„Soldaţi!
 
Puterile mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, această veche posesiune a prinţilor noştri de mai înainte.
 
Azi veți pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veți merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca frați ai locuitorilor, care de azi înainte sunt concetățenii noștri.
 
Soldați! În această nouă Românie veți găsi o populațiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veți găsi și locuitori de alt neam și alte credințe. Toți aceștia, care devin membri ai statului român, au același drept la protecțiunea și la dragostea voastră! Între ei veți găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Vă recomand cu deosebire ca să respectați credința lor.
 
Fiți în mijlocul noilor voștri concetățeni, ceea ce ați fost atât în timp de pace cât şi pe câmpul de onoare: model de bravură şi de disciplină, apărători ai drepturilor României și anteluptători ai legalității și ai civilizației Europei; astfel vă cunoaște acum întreaga Europă, și cu mândrie confirmăm aceasta.
 
Așadar, drum bun soldați și Dumnezeu să vă apere!
 
Trăiască România!
 
Dat la Brăila la 14 noiembrie, anul 1878.
 
Carol“ 
Din același loc a fost lansată „Proclamația domnitorului către dobrogeni”, publicată mai apoi în „Monitorul Oficial“ precum şi în presa română și cea străină. Acest document a fost multiplicat în foi volante în limba română, turcă, greacă şi bulgară, şi răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei.
 
Între 14 și 18 noiembrie 1878, Dobrogea a trăit momente istorice atunci când la Babadag, Tulcea și Constanța au sosit primele unități ale armatei române.
 
Constanța îmbrăca haine de sărbătoare, pe 23 noiembrie 1878, cu ocazia sosirii trupelor și noii administrații românești. Orașul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele vapoarelor diferitelor state. Potrivit telegramelor vremii, peste 5000 de persoane, care au manifestat cu însuflețire pentru statul român, au luat parte la festivitățile prilejuite de acest eveniment istoric.
 
La mulți ani, Dobrogea, „cetate“ milenară, prim pământ românesc creștinat, care și astăzi continuă să ne povestească din istoriile sale!
 
Surse bibliografice:
 
Rădulescu Adrian, Bitoleanu Ion, „Istoria Dobrogei“, editura Ex Ponto, Constanța, 1991
Cealera Cristian (coord), „Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials“, ediția I, editura Stefadina, 2022
Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, vol. I, editura Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, 1999
 
Citește și:
 
Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Primăria orașului Năvodari anunță publicul interesat s-a luat decizia supunerii procedurii de adoptare fără aviz de mediu

29 Feb 2024 345

Istoria Dobrogei Actorul Constantin Gheorghe Dimitriu Codru, directorul celei mai mari expoziții a provinciei

26 Feb 2024 2090

Istoria Dobrogei – Bibliografie – Memnon (sec. II) – „Despre Heracleia”

16 Dec 2023 2116

#Dobrogea145 Delia Roxana Cornea, discurs manifest pentru salvarea Palatului Regal al Reginei Maria din Mamaia

04 Dec 2023 11168

Originară din Tulcea Scriitoarea Silvia Zabarcencu împlinește 74 de ani

30 Nov 2023 892

Discursul lui Mihai Grecu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța, la vernisajul expoziției Dobrogea 145

29 Nov 2023 12129

#citeșteDobrogea 23 noiembrie 1878, o zi de sărbătoare pentru dobrogeni

28 Nov 2023 1901

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Noviodunum

27 Nov 2023 16762

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Argamum

27 Nov 2023 3016

#Dobrogea 145 Prof. univ. dr. Florin Anghel - Patrimoniul istoric dobrogean are nevoie de viziune, de proiecte și de realizări

27 Nov 2023 1586

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea (L)Ibida (GALERIE FOTO)

26 Nov 2023 1271

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Halmyris (GALERIE FOTO)

26 Nov 2023 1236

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Callatis

25 Nov 2023 1604

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Dinogeția (GALERIE FOTO)

25 Nov 2023 1423

#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Capidava (GALERIE FOTO)

24 Nov 2023 1659