Raport EFOR Cea mai bună reprezentare a femeilor în politică este în Dobrogea. Județul Constanța cele mai multe primărițe după alegerile din 2020

• Mai este un an şi se încheie ciclul politic local 2020-2024, iar autorităţile încă n-au reuşit să creeze o bază de date publică cu cei peste 46.000 de aleşi locali
• EFOR a adăugat informații legate de genul aleșilor, pornind de la o bază de date construită pentru alegerile din 2020
• 14,6% din aleșii de la nivel local sunt femei, adică mult sub procentul de candidați, de 23%, care era deja considerat mic
• Cea mai bună reprezentare pe județ este în Dobrogea
• Față de anul 2016, în 2020, numărul femeilor primar de la nivelul județului Constanța aproape s-a dublat
• Singurele 2 județe cu reprezentare de peste 20% sunt Tulcea (23,7%) și Constanța (21,5%), urmate de Arad (19,2%) și Dâmbovița (18,9%). Ultimele județe sunt Vâlcea (10,7%) și Satu Mare (10,5%)

 
 
Mai este un an şi se încheie ciclul politic local 2020-2024, iar autorităţile încă n-au reuşit să creeze o bază de date publică cu cei peste 46.000 de aleşi locali.

Expert Forum (n.r.EFOR) a solicitat datele de la MAI, MDLPA și Prefecturi. MAI nu le-a transmis datele, invocând protecția datelor personale, dar și faptul că se găsesc în procesele verbale de la alegeri. MDLPA a transmis datele după o reclamație administrativă. De la Prefecturi reacțiile au fost diferite, unele invocând protecția datelor personale, iar o mare parte faptul că nu este în atribuția lor să proceseze acele date, au subliniat reprezentanții Expert Forum într-un comunicat de presă care însoțește raportul privind aleșii locali din România și participarea femeilor în politica locală.
 
Participarea femeilor în politică
 
EFOR a adăugat informații legate de genul aleșilor, pornind de la o bază de date construită anterior tot de noi, pentru alegerile din 2020. Nu există statistici detaliate privind participarea femeilor în politică la nivel local.


Iată la ce concluzii s-au desprins în baza acestul raport:
 
14,6% din aleșii de la nivel local sunt femei, adică mult sub procentul de candidați, de 23%, care era deja considerat mic.

Cea mai bună reprezentare pe județ este în Dobrogea, anumite județe din Moldova și Transilvania, iar cea mai slabă pare a fi în județele cu populație majoritar maghiară, în unele județe din Maramureș, în Muntenia și Oltenia.

Municipiul București stă cel mai bine la capitolul reprezentarea femeilor în poziții alese, cu 27% – vizibil mai ales la nivel de consiliu general.
Singurele 2 județe cu reprezentare de peste 20% sunt Tulcea (23,7%) și Constanța (21,5%), urmate de Arad (19,2%) și Dâmbovița (18,9%). Ultimele județe sunt Vâlcea (10,7%) și Satu Mare (10,5%).

Au fost identificate 8 UAT-uri unde proporția de femei este mai mare de 50%, respectiv 13 unde este egală cu cea de bărbați.

Totodată au fost identificate 665 de UAT-uri unde nu există nicio femeie în funcție publică aleasă, adică într-un sfert din comunitățile din țară. În alte 860 de cazuri proporția este de sub 10%.

Cele mai multe femei sunt consilieri locali (89,4%), urmate de consilieri județeni (4%) și primari (2,6%). Între 3 și 4% dintre femeile alese locale sunt viceprimari.

Pe tipuri de UAT, cele mai multe femei se regăsesc la comune – 76% și la orașe – 10%. Din totalul femeilor alese locale, la municipii se regăsesc 8%.

La capitolul primari, au fost identificate 180 de femei. Conform datelor, există doar câte patru primari de municipiu și orașe care sunt femei. La municipii acestea sunt Iulia Badea (Aiud), Elena Lăsconi (Câmpulung Muscel), Lia Olguța Vasilescu (Craiova), Astrid Fodor (Sibiu), la care se adaugă Clotide Armand, primărița Sectorului 1.

În județul Bistrița Năsăud, nu există niciun edil femeie, iar în Harghita, Brașov, Galați, Covasna, Sălaj, există doar câte o femeie primar. Cele mai multe primărițe se regăsesc la Constanța (11) și Dolj (10).

La capitolul consilieri județeni cel mai bine stau  Botoșani, Galați și Arad, cu peste 30% femei. La extrema cealaltă se află Brașov (8,8%, Călărași (9%), Covasna (10,7%) și Neamț (10%).

În cazul vicepreședinților de Consilii Județene, pe un eșantion de 35 de județe, doar 12,6% reprezintă femei. Doar 2 femei sunt președinte de consilii județene, la Sibiu și Botoșani.

În București, cel mai bine este reprezentat sectorul 1 (42%), urmat de CGMB (30%), Sectorul 3 (28%), Sectorul 2 și 4 (27%), Sectorul 6 (20%) și Sectorul 5 (16%).

Raportat la numărul de aleși ai partidului, USR-PLUS înregistrează aproape 18% femei – este o estimare bazată pe datele existente, care arată doar în puține cazuri partidul din alianță din care provine candidatul.

Individual pe partide, proporția poate fi diferită. PSD, PER, PPUSL, FDGR s-au încadrat la 15%, iar UDMR a marcat 13%, ca Pro România, respectiv PMP. Din rândurile aleșilor PNL, 14% sunt femei. La ALDE, 10% dintre aleși sunt femei, iar din aleșii locali AUR, 8% sunt femei. La independenți, procentul de femei ajunge la 10%.
 
Cine sunt primărițele din județul Constanța în mandatul 2020 - 2022
 
Adamclisi - Dorina Cicilia Șerbănescu (PNL) – a decedat în 2021 -a preluat prerogativele de primar Ion Dumitru
Cumpăna - Mariana Gâju (PSD)
Grădina - Gabriela Iacobici (PSD)
Saraiu - Dorinela Irimia (PSD)
Mihail Kogălniceanu - Ancuța Belu (PNL)
Bărăganu – Magdalena Neague (PSD)
Gârliciu – Anica Tufă (ADER)
Ion Corvin – Tudorița Floroș (PNL)
Oltina – Ștefania Cealera (PSD)
Peștera – Nicoleta Vrabie – independent
Târgușor – Mădălina Negru (PSD)


Ancuța Belu, primar comuna Mihail Kogălniceanu



Mariana Gâju, primar comuna Cumpăna


Gabriela Iacobici, primar comuna Grădina


Dorinela Irimia, primar comuna Saraiu


Anica Tufă, primar comuna Gârliciu


Față de anul 2016, în 2020, numărul femeilor primar de la nivelul județului Constanța aproape s-a dublat.
 
Primării conduse de femei în județul Constanța în mandatul 2016-2020
 
Adamclisi - Dorina Șerbănescu (PNL)
Cumpăna - Mariana Gâju (PSD)
Grădina - Gabriela Iacobici (PSD)
Ion Corvin - Marcela Rădulescu (PSD)
Mihail Kogălniceanu - Ancuța Belu (PNL)
Rasova - Maria Mitu (PSD)
Saraiu - Dorinela Irimia (UNPR).
   
 
 
Baza de date și raportul integral, cu mai multe statistici privind participarea femeilor în politică pot fi consultate la : https://expertforum.ro/alesi-locali-2020.
 
Proiectul ”Politici publice locale participative și relevante” este  derulat de Expert Forum în parteneriat cu Asociația Română Pentru Locuințe Casa Plus, Euroland Banat, Centrul pentru Resurse Civice și Colegiul Național „Mircea Eliade” Resița cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este creșterea calității politicilor publice prin consolidarea bunei guvernări din sectorul public la nivel local, monitorizare cetățenească, claritate legislativă și implementare practică în colectarea, respectiv publicarea datelor de interes public.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

EFOR lansează platforma Colectorul de publicitate politică

Finanțarea partidelor politice în 2022- De ce avem nevoie de mai multe date?