Transplantul de rinichi, publicitate mortala

Managerul SCJU recunoaste ca dublul transplant in premiera nationala ar fi fost mai mult publicitar decat benefic pentru pacienta moarta

Mariana Gherman, tanara din Oradea, care, la sfarsitul lunii mai, a suferit un transplant de rinichi si era in asteptarea unui pancreas, a murit pe patul de spital. Sunt voci in cea mai mare unitate sanitara din judet care sustin ca transplantul renal in Spitalul Clinic Judetean de Urgenta (SCJU) Constanta nu ar fi legal. Prof. univ. dr. Tiberiu Tofolean spune simplu ca nu stie, iar prof. univ. dr. Vasile Sarbu, seful Clinicii de Chirurgie, infirma categoric zvonul. In martie 2008, Mariana Gherman si mama sa luau decizia de a apela la echipa de specialisti din Clinica de Chirurgie Cardio-Vasculara din Constanta. Auzisera de interventiile de succes realizate de medicii despre care se facuse valva in mass-media. De la varsta de 13 ani, cand primise vestea ca are diabet, tanara din Oradea isi petrecuse viata prin spitalele din tara. Dar diabetul nu era singura boala care ii macina trupul. In 2005, in preajma Craciunului, bolnava avea sa afle ca va trebui sa faca dializa. Aparusera complicatii renale. A urmat drumul la Constanta. Pe 26 mai, 12 chirurgi si anestezisti, coordonati de prof. univ. dr. Vasile Sarbu, si prof. univ. dr. Mircea Patrut, seful Clinicii de Chirurgie Cardio-Vasculara, intrau in sala de operatii pentru a efectua transplantul renal. Interventia, care a durat aproape sapte ore, a fost catalogata, in aceea perioada drept una de succes. Mama tinerei care, cu o luna inainte de a deceda, implinise 30 de ani acceptase sa-i doneze fiicei sale un rinichi. Ulterior, luase decizia de renunta si la pancreas. Dublul transplant nu a mai avut loc niciodata pentru ca Mariana Gherman a murit, duminica, in spital.

Interventie de succes, pacienta moarta

Aflat in concediu, seful Clinicii de Chirurgie, din cadrul SCJU, nu stia de starea pacientei. "Nu stiu, e posibil sa fi decedat. O mai urmareau nefrologii. Dupa operatie, rinichiul a functionat, a fost externata. Avea, insa, probleme cu diabetul. Fiind in stare grava, a venit la noi cu cangrene la degete, cu arterita...", a declarat prof. univ. dr. Sarbu. Potrivit acestuia, in Spitalul Judetean se realizeaza transplanturi renale din 1999. Intr-adevar, nu toate sunt de succes. "Aproximativ 25% dintre bolnavi mor in asteptarea unui organ, pentru ca in Constanta nu prea sunt donatori", explica seful Clinicii de Chirurgie. Nici vorba despre zvonurile legate de faptul ca specialistii din cea mai mare unitate sanitara din judet nu ar fi autorizati sa realizeze transplanturi renale.

Managerul SCJU nu stie

Prof. univ. dr. Ioan Tiberiu Tofolean, managerul unitatii sanitare, nu poate sa confirme, dar nici sa infirme zvonul. "Nu stiu... Trebuie sa vorbiti cu prof. Sarbu. Stiu ca exista un program national, finantat de Ministerul Sanatatii, pentru celulele pancreatice si, probabil, pentru rinichi", spune conducerea SCJU. Seful Clinicii de Chirurgie da la o parte orice aura de mister in care par sa fie invaluite interventiile de acest gen. "Nu este adevarat. De opt ani se fac transplanturi renale in spital", explica prof. univ. dr. Vasile Sarbu.

"Era premiera nationala, frumos pentru mass-media"

Pe de alta parte, insa, conducerea SCJU recunoaste ca, in cazul Marianei Gherman, transplantul nu ar fi fost de mare ajutor. Cu toate acestea, el s-a realizat. In acest context, au intervenit rudele si mai ales mama, care ar fi vrut sa-i doneze fiicei si pancreasul, chiar si cu pretul vietii. "E un caz disperat si regretam... Intentiile acestui transplant au fost cele mai pure si curate. Sigur ca, probabil, daca ar fi fost transplantata mai din timp... Stiam ca va fi un caz cu probleme... stiam ca transplantul nu va rezolva, ci doar va ameliora evolutia ei. Doar daca amandoua transplanturile ar fi reusit pe deplin, s-ar fi obtinut, in cel mai bun caz, o stagnare a bolii", spune managerul unitatii sanitare. Discutiile dintre specialistii medicali nu s-au oprit aici. "S-a vorbit, la un moment dat, daca rezolva problema de fond, pentru ca transplantarea cozii de pancreas nu rezolva diabetul, deoarece ea nu prea secreta insulina", continua acesta. Chiar si asa, transplantul a avut loc. Urma sa aiba si cea de-a doua interventie, desi, asa cum prezinta prof. univ. dr. Tofolean cazul, pacienta nu ar fi avut mult de castigat. Mai mult ar fi avut spitalul. "Era o premiera nationala, era frumos pentru mass-media. Din punct de vedere al evolutiei pacientei, credem ca riscurile erau mai mari decat beneficiul. Si atunci, ideea a fost de a face in doua etape acest transplant. Incepeam cu rinichiul, care este o tehnica clasica, urmand ca, intr-o etapa ulterioara, sa se faca si cel de celule pancreatice", a declarat directiunea SCJU.

Scris de: {autor}Stefania CHERMANEANU{/autor}