Ce lecţii ne oferă Bacalaureatul, examenul şpăgii

Şpaga şi-a făcut de mult timp loc la examenul de Bacalaureat. La fel şi subiectele rezolvate, fotocopiate fie de elevi, fie de profesori.
Anul acesta au intrat pe fir şi Poliţia, Parchetul şi DNA-ul pentru a stârpi... 1% din corupţie. Aşteptăm cu interes când va intra pe fir, însă, cu adevărat, Ministerul Educaţiei.
Prea multă şpagă strică şi o demonstrează cu prisosinţă bacalaureatul din ultimii ani cu procentele de promovabilitate dezastruoase şi cu scandalurile inerente referitoare la mita dată de elevi şi părinţi şi primită de profesori şi directori.
Este o ruşine şi pentru elevi şi pentru profesori şi pentru părinţi că s-a ajuns aici.
Este o ruşine pentru învăţământ şi pentru cei care-l conduc.
Dacă elevii şi părinţii continuă să nu aibă pretenţii de la sistemul de învăţământ, înseamnă că nu pretind şi nici nu vor pretinde vreodată calitate profesorilor.
Dacă elevii şi părinţii ar şti ce vor de la sistemul educaţional, examenul de bacalaureat, ar deveni, ceea ce este de fapt (şi în cazul unora dintre absolvenţii de liceu chiar este), o banală testare a cunoştinţelor dobândite de liceeni în clasele IX-XII, iar Poliţia, Parchetul, DNA-ul nu ar avea ce căuta la examen, şpaga ar implora să fie băgată în seamă şi promovabilitatea ar fi pe măsura celor implicaţi să demonstreze că şcoala contează. 
Sunt câteva lecţii pe care bacalaureatul, examenul şpăgii, nicidecum al maturităţii, le tot oferă în ultimii ani părinţilor, elevilor, profesorilor, Ministerului Educaţiei.
Lecţiile umilinţei de a nu fi în stare să promovezi un examen banal, de a face învăţământul de ruşine şi, mai nou, de a fi cercetat. Sunt lecţii pe care părinţii, elevii, profesorii şi le dau singuri contra cost.
Dar câţi sunt suficient de maturi ca să înveţe ceva din ele?