Editorial Alegeri şi ce va urma...

Divergenţe politice sau religioase, înfrângeri sau victorii în competiţii sportive, fenomenul Halep, naşteri sau decese în lumea mondenă, nimic nu a zguduit starea românului de rând precum rezultatele turului al doilea al alegerilor prezidenţiale. Săptămâna ce a urmat acestui eveniment a fost una dominată de agitaţie în oraşele României, în presa autohtonă şi în cea internaţională. Evenimentul fericit nu este neapărat că avem un preşedinte, ci că am învăţat să ne luăm în serios rolul, dreptul şi viitorul.

Dar ce urmează? Ce ne aşteaptă? Habar nu avem, dar visăm cu ochii deschişi la un standard respectabil de trai şi de imagine atât pe plaiuri carpato-danubiano-pontice, cât şi în lume.
O să fac o listă a schimbărilor pe care mi le doresc în timp, cu răbdare, ştiind că surprizele plăcute bruşte nu au fost niciodată preocuparea prioritară a clasei politice româneşti.
Când zic că vreau o ţară ca afară, mă refer mai întâi la necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii noastre, mai ales prin implementarea unui proiect simplu, nu gigantic, de construire a măcar două autostrăzi pe diagonalele României. Beneficiile vor fi imediate, resimţite pe multiple planuri, care vor ajuta deopotrivă omul de rând, dar şi marii transportatori de pe continent. 

Când zic că vreau o ţară ca afară, nu spun că vreau să adoptăm sistemul de învăţământ al oricărui stat vestic, pentru că al nostru, în ciuda aparenţelor, este unul de calitate. Elevi pregătiţi de aceiaşi profesori şi după aceleaşi manuale reuşesc să participe şi să câştige olimpiade la diferite materii pe plan european şi nu numai. Intervine acel „dar”, care, din păcate, ne întristează de multe ori când ne grăbim să lăudăm un fenomen naţional. Învăţământul trebuie să respecte cu stricteţe regulamentul şi normele de prezenţă a elevilor la ore, de evaluare la clasă şi testări naţionale, cât şi stima celor cu vârste fragede pentru profesorii care îi îndrumă.
Când zic că vreau o ţară ca afară, sunt convins de necesitatea îmbunătăţirii sistemului medical din România. Această hibă majoră este într-o continuă expansiune, dar este asociată şi cu alte probleme cel puţin la fel de grave. Spitalele, policlinicile şi dispensarele din domeniul de stat sunt insuficient utilate şi aprovizionate, dar buna funcţionare a acestui sistem este imposibilă odată ce nici medicii şi nici bolnavii nu dispun de resurse financiare pe măsura nevoilor individuale.

Când zic că vreau o ţară ca afară, mă raportez şi la oamenii de acolo, care, atât pe teritoriul patriei lor, cât şi în afara ei, îşi respectă şi îşi iubesc compatrioţii. Noi, indiferent de orientarea politică, ne-am mobilizat exemplar faţă de cei care, împinşi de circumstanţe, au ales un trai afară. Sper ca, pe viitor, imaginea românului emigrant să fie într-o continuă optimizare.
Generaţia Facebook i-a mulţumit lui Mark Zuckerberg pentru invenţia care le-a permis popularizarea unei campanii împotriva unuia dintre candidaţi. Spiritul patriotic demonstrat faţă de Diaspora trebuie să rămână emblema acestui neam tânăr, renăscut ca Pasărea Phoenix, la 25 de ani de la Revoluţie. Indiferent că eşti pro-Klaus, băsist, anti-băsist, socialist, liberal, fan Nuţi sau fan Vadim, trebuie să te împaci, de 1 Decembrie, cu toată lumea, pentru Marea Unire a poporului român din mileniul 3.