Editorial
Încep cu o întrebare: sunt musulmanii din România cetăţeni cu drepturi depline? Răspunsul este categoric DA, pentru cei cu cetăţenie română, bineînţeles. Ei au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi cetăţeni români. Dacă este să analizăm activitatea lor politică, putem spune că au menţinut o linie decentă prin cele două uniuni, turcă şi tătară, care au câte un reprezentant în Parlament.
Sunt mai puţin pretenţioşi ca etnicii maghiari, care au tot felul de iniţiative mai mult sau mai puţin şovine. Musulmanii din România au şi ei dreptul la libera exprimare, la propria cultură şi religie.
Până în prezent, ei nu s-au plâns de vreo formă de discriminare religioasă sau pe criterii etnice şi nu avut obiecţii faţă de îngrădirea vreunui drept democratic în România. Dar, pe fondul atentatelor de la Paris şi al exodului musulmanilor din Orientul Mijlociu, au avut şi ei prima lor sau, mai bine zis, a doua luare de poziţie. Conducerile Uniunilor Turcă şi Tătară, în acelaşi ton cu muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat, au dat publicităţii îngrijorările lor cu privire la influenţele islamice radicale în rândul credincioşilor musulmani.
Culmea este că ei se plâng de un vid legislativ care ţine de clasa politică autohtonă. Ei vor o lege clară, au mai cerut-o o dată la începutul anului. Nu e vorba de vreun abuz făcut de statul român la adresa lor, ci de neglijenţa sau indolenţa politicienilor autohtoni. Pe fond, ei au mare dreptate. Şi, tehnic vorbind, este vorba doar de câteva modificări legislative care să stabilească un cadru clar pentru toate cultele prezente în România, nu doar pentru musulmani.
Speculând cadrul legislativ actual, au apărut mai multe fundaţii în ţara noastră care şi-au declarat ca scop al existenţei activităţi culturale. Mai apoi au ajuns să desfăşoare activităţi religioase. Aşa au ajuns să predice islamul în diferite forme şi interpretări tot felul de misionari cu pretenţii de imami în lăcaşuri de cult neautorizate. De asta se plâng musulmanii de cetăţenie română. Le este frică de influenţe radicale în rândul credincioşilor lui Allah din România.
Cererile sunt de bun-simţ şi arată slăbiciunile statului român şi apatia funcţionarilor din Ministerul Culturii şi Cultelor, care au desfiinţat de ani buni comisiile de avizare a lăcaşurilor de cult. În prezent, oricine îşi poate face o sinagogă, o geamie sau orice alt lăcaş de cult, indiferent de religie, mai puţin cea ortodoxă, fără să-l avizeze şi să-l controleze nimeni.
Pe undeva, situaţia este similară cu cea a tragediei din clubului Colectiv, unde lipsa unui cadru legislativ strict şi clar a dus la interpretări şi abuzuri. E o meteahnă a clasei politice autohtone, care reacţionează doar la şocuri. Dacă mai luăm în considerare că o parte dintre teroriştii din Franţa erau cetăţeni francezi musulmani cu vederi islamice radicale, ar trebui să-i felicităm pe musulmanii din România pentru astfel de „revolte“ împotriva unui sistem ineficient. Să vedem reacţia funcţionarilor statului şi a politicienilor!
Editorial Teroriştii islamişti şi musulmanii români
28 Nov, 2015 00:00
2904
Încep cu o întrebare: sunt musulmanii din România cetăţeni cu drepturi depline? Răspunsul este categoric DA, pentru cei cu cetăţenie română, bineînţeles. Ei au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi cetăţeni români. Dacă este să analizăm activitatea lor politică, putem spune că au menţinut o linie decentă prin cele două uniuni, turcă şi tătară, care au câte un reprezentant în Parlament.Sunt mai puţin pretenţioşi ca etnicii maghiari, care au tot felul de iniţiative mai mult sau mai puţin şovine. Musulmanii din România au şi ei dreptul la libera exprimare, la propria cultură şi religie.
Până în prezent, ei nu s-au plâns de vreo formă de discriminare religioasă sau pe criterii etnice şi nu avut obiecţii faţă de îngrădirea vreunui drept democratic în România. Dar, pe fondul atentatelor de la Paris şi al exodului musulmanilor din Orientul Mijlociu, au avut şi ei prima lor sau, mai bine zis, a doua luare de poziţie. Conducerile Uniunilor Turcă şi Tătară, în acelaşi ton cu muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat, au dat publicităţii îngrijorările lor cu privire la influenţele islamice radicale în rândul credincioşilor musulmani.
Culmea este că ei se plâng de un vid legislativ care ţine de clasa politică autohtonă. Ei vor o lege clară, au mai cerut-o o dată la începutul anului. Nu e vorba de vreun abuz făcut de statul român la adresa lor, ci de neglijenţa sau indolenţa politicienilor autohtoni. Pe fond, ei au mare dreptate. Şi, tehnic vorbind, este vorba doar de câteva modificări legislative care să stabilească un cadru clar pentru toate cultele prezente în România, nu doar pentru musulmani.
Speculând cadrul legislativ actual, au apărut mai multe fundaţii în ţara noastră care şi-au declarat ca scop al existenţei activităţi culturale. Mai apoi au ajuns să desfăşoare activităţi religioase. Aşa au ajuns să predice islamul în diferite forme şi interpretări tot felul de misionari cu pretenţii de imami în lăcaşuri de cult neautorizate. De asta se plâng musulmanii de cetăţenie română. Le este frică de influenţe radicale în rândul credincioşilor lui Allah din România.
Cererile sunt de bun-simţ şi arată slăbiciunile statului român şi apatia funcţionarilor din Ministerul Culturii şi Cultelor, care au desfiinţat de ani buni comisiile de avizare a lăcaşurilor de cult. În prezent, oricine îşi poate face o sinagogă, o geamie sau orice alt lăcaş de cult, indiferent de religie, mai puţin cea ortodoxă, fără să-l avizeze şi să-l controleze nimeni.
Pe undeva, situaţia este similară cu cea a tragediei din clubului Colectiv, unde lipsa unui cadru legislativ strict şi clar a dus la interpretări şi abuzuri. E o meteahnă a clasei politice autohtone, care reacţionează doar la şocuri. Dacă mai luăm în considerare că o parte dintre teroriştii din Franţa erau cetăţeni francezi musulmani cu vederi islamice radicale, ar trebui să-i felicităm pe musulmanii din România pentru astfel de „revolte“ împotriva unui sistem ineficient. Să vedem reacţia funcţionarilor statului şi a politicienilor!
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Ședință CLM Constanța Parteneriat între Primăria Constanța și UDTTMR pentru organziarea „Zilei Limbii Tătare”
22 Apr 2024 435
Comunitatea musulmană a comunei Cumpăna a participat la tradiționala Cină de Iftar – Masa Prieteniei
08 Apr 2024 623
Mesajul Șefului Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf, transmis cu ocazia Cinei Tradiționale de Iftar
13 Mar 2024 663
Membrii comunității musulmane din România celebrează prima din cele 30 de zile ale Lunii Sfinte Ramazan
11 Mar 2024 872
Muftiatul Cultului Musulman din Constanța, certificat de urbanism pentru edificare lăcaș de cult și sediu administrativ
22 Feb 2024 782
Sărbătoare mare pentru credincioșii musulmani. Astăzi se celebrează Regaip Kandili (Noaptea de Regaip)
11 Jan 2024 2602
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: