Un popor ca o cantitate neglijabilă

Un ministru incoerent, inconsecvent şi indecis, aşa s-a dovedit a fi Rus. Clar, ministrul Ioan Rus vorbeşte o altă limbă, diferită de cea a USL-iştilor, şi acest fapt ni l-a demonstrat nu doar zilele trecute, ci şi cu alte ocazii. Ce mai caută Rus în fruntea Ministerului Administraţiei şi Internelor după gafele impardonabile? Probabil doar Platon şi Aristotel ne pot oferi un răspuns...

(„De la Aristotel la Platon toţi au plagiat", susţinea de curând demnitarul în apărarea prim-ministrului acuzat că a apelat la copy şi paste în momentul redactării lucrării de doctorat. Pentru ministrul Administraţiei şi Internelor acest aspect al plagiatului care a scandalizat o lume întreagă a reprezentat un fleac.)

Un fleac a fost pentru ministru şi numărul alegătorilor cu drept de vot care, în plină controversă, de la o zi la alta, au fost şi nu au fost. CCR a cerut în mod categoric date de la Ministerul de Interne privind populaţia cu drept de vot pentru a putea lua o decizie privind referendumul de demitere a lui Traian Băsescu. Ministrul Ioan Rus a dat curs acestei solicitări miercuri. Răspunsul a fost cât se poate de neaşteptat, dat fiind că ţara vuia pe tema fraudării referendumului la care au fost aşteptaţi la urne şi... morţii. Demnitarul a comunicat, uimind o ţară întreagă, că numărul de alegători este de 18.292.514 de persoane, adică cel făcut public de MAI şi înainte de referendumul din 29 iulie, aceasta deşi Autoritatea Permanentă Electorală atenţionase că listele electorale sunt greşite, susţinând că de multe ori procesele verbale au fost umflate de... primari, tocmai pentru ca aceştia să menţină un număr ridicat de alegători. Dar noaptea s-a dovedit a fi un sfetnic bun pentru ministru... A doua zi, Rus a revenit cu o completare la adresa trimisă CCR, în care preciza că nu se ştie exact câţi alegatori există pe listele permanente din România. Iată ce surpriză a oferit demnitarul după o noapte în care probabil a numărat alegători: „Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control al datelor procesate de autorităţile publice locale. Conform prevederilor legale în vigoare, competenta de verificare a acestora aparţine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente".

Câţi mai suntem, câţi am mai rămas cu drept de vot, reprezintă un minister pasat de la o autoritate la alta. Rus spune că AEP trebuia să verifice numărul electorilor. AEP se scuză şi susţine că primarii deţin adevărul suprem în privinţa numărului total de alegători prin Serviciul de Evidenţă a Populaţiei. La rândul lor, şefii de autoritate locală declară că ei nu pot „curăţa" listele electorale decât în baza unei „documentaţii scrise temeinice" şi că niciun partid la guvernare nu a avut curajul să modifice în acest sens legislaţia. Dar Guvernul Ponta, prin ministrul Ioan Rus, avea timp până în referendum să scoată la iveală numărul real de alegători, dacă voia cu adevărat acest lucru. De ce nu a făcut-o? Cine plăteşte acum pentru organizarea unui referendum uselist care a costat 95 de milioane de lei şi al cărui rezultat întârzie să apară menţinând starea de conflict politic? Desigur, românii, cei rămaşi de la an la an mai puţini şi mai săraci, şi pe care demnitarii nici nu se sinchisesc să-i ia în considerare, să le ştie numărul şi problemele...