Invitati

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

În perioada 1850-1900, localitatea Cernavodă s-a aflat sub administraţie otomană până în 1878, iar după acest an, va intra sub controlul autorităţilor române. La 1860, se construia o nouă biserică creştină, ce îl avea preot, la 1870, pe Dimitrie Chirescu, care, în anul 1872, înfiinţase o altă şcoală predând copiilor din localitate.
 

 
Din punct de vedere administrativ, în acelaşi an se forma un nou sub-district (müdürlük), format din Medgidia şi Bogazchioi, ce se afla sub conducerea hanului kabail Mehmet Bey.
Calea ferată ce stabilea legătura între Cernavodă şi Constanţa era de o însemnătate deosebită pentru judeţ. La Cernavodă se instalau maşini pentru descărcatul şi selecţionarea cerealelor ce aparţineau companiei britanice a lui Trevor Barkley. Aici se organiza un târg de cereale ce se ţinea în toate zilele toamnei, aducând venituri însemnate comercianţilor.
 
Britanicul Henry Barkley a locuit în Dobrogea în perioada 1857-1862, contribuind la finalizarea lucrărilor la calea ferată ce făcea legătura între Cernavodă şi Constanţa, fiind găzduit la Cernavodă, în casa unor români, rămânând surprins de curăţenia în care trăiau aceştia şi pe care îi considera foarte harnici. Gazda acestuia a fost ciorbagiul Vlad, care îi relata oaspetelui său că lupii îi uciseseră doi bivoli. O singură dată au consumat reprezentanţii delegaţiei engleze carne de bivol, atunci când un exemplar a căzut şi şi-a frânt gâtul. Foarte rar erau sacrificaţi bivolii pentru alimentaţie, fiind folosiţi la tracţiune, pentru lapte, dar şi pentru pieile lor. Până în anul 1860, localitatea avea denumirea de Bogazchioi, iar după această dată se va numi Cernavodă (traducerea din slavonă fiind aceea de apă neagră).
 
Cu prilejul Războiului Ruso-Turc desfăşurat în perioada 1877-1878, au fugit în baltă şi apoi au trecut în stânga Dunării 500 de locuitori ai  Cernavodei. Din cauza evenimentelor militare şi a stării de nesiguranţă pentru populaţie, în urma atacului cerchezilor, cei refugiaţi au rămas două zile, fiind găsiţi de trei nave greceşti şi trecuţi pe malul stâng al fluviului.
Dunărea nu a reprezentat o barieră, constituind o punte de legătură pentru românii din stânga şi din dreapta fluviului.
     
La Cernavodă, populaţia era puţin numeroasă, comerţul fiind aproape inexistent, existând doar tranzit de mărfuri, în această perioadă tulbure şi nesigură pentru locuitori.
La 16 noiembrie 1878, în documentele întocmite de reprezentantul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, localitatea Cernavodă avea statutul de oraş, cu 1.450 de locuitori, din care 650 erau români, 800 fiind de alte naţionalităţi, având o şcoală şi o biserică. În anul 1880, se continuau lucrările la frumosul edificiu al şcolii publice.
 
Lipsa lemnelor atât pentru autorităţile civile, cât şi pentru cele militare l-au determinat pe  prefectul Remus Opreanu să solicite aprobarea de urgenţă a acestora, urmând a fi procurate din ostrovul de lângă Cernavodă.
Colonelul Gorjeanu lua în primire administraţia, iar în anul 1879, sediul Protoieriei se mută la Cernavodă, ajungându-se la un conflict între clerul bulgar şi cel grec. La 1 mai 1879, Dimitrie Chirescu devenea subprotoiereu la Cernavodă.
 
Armata română era primită de preotul Chirescu, aflat în fruntea populaţiei, care s-a manifestat cu bucurie, având haine de sărbătoare, iar casele erau laminate şi pregătite de sărbătoare.
 
Şcoala a fost reînfiinţată, imediat după ce localitatea a fost ocupată de ruşi. Dimitrie Chirescu a fost obligat să oficieze serviciul divin în limba rusă, pe timpul acestei ocupaţii. Şcoala a funcţionat într-o cameră din spatele locuinţei preotului, construită în acest sens. Catedra era pe un piedestal înalt, lângă un perete al clasei, putând fi accesată pe o scară cu cinci trepte. Sub catedră se afla carcera, unde erau pedepsiţi cei indisciplinaţi sau cu rezultate slabe la învăţătură.
 
Veniturile oraşului Cernavodă erau în 1880, de 18.602 de lei, cheltuielile de 14.212 lei, iar excedentul de 2.800 de lei. În anul 1880, prefectul lansa două liste de subscripţii pentru construirea unei şcoli în Cernavodă.
M.S. Prinţul Carol I decreta: comuna urbană Cernavodă este autorizată „a percepe o jumătate decime asupra contribuţiilor directe către stat, peste una şi jumătate existentă, iar în total două zecimi”, actul fiind datat la 17 noiembrie 1880.
 
Prefectul de Constanţa era informat de D. Vlaicu, comerciant în Cernavodă, că primarul a refuzat să-i vândă o cantitate de peşte, icre şi altele, sechestrate pentru plata deficitului ce ar fi rezultat la licitaţia din rearendare pe contul său a venitului comunei din taxa colonialelor. Comerciantul Vlaicu nu-şi plătise taxele datorate primăriei, care însumau  7.999 de lei, aşa cum apare în nota telegrafică nr. 10.284, semnată de prefectul judeţului, Remus Opreanu.
 
În anul următor la 4 iunie 1881, a emigrat în Turcia o familie din Cernavodă, a cărei proprietate trecea în posesia statului. A. Goldstein, evreu, de profesie cherechegiu, şi Gheorghe Aluade, grec, ce avea profesie liberă, s-au stabilit la Cernavodă. După reintegrarea Dobrogei în cadrul României, tribunalul de ocol a fost transferat de la Medgidia la Cernavodă, în anul 1883, pentru scurt timp. Cheltuielile cancelariei portului Cernavodă erau de 7 lei şi 40 bani pe lună, lemne şi lumânări, 141 lei şi 11 bani, iar spesele de cancelarie şi iluminatul serviciului vamal alături de retribuţii erau de 240 de lei anual. Şeful de birou din cadrul Poliţiei Cernavodă, I. Bilciurescu, a fost transferat comisar, la Ostrov, la 10 aprilie 1880.
 
Ion Petrescu, va fi numit copist în cadrul Poliţiei Cernavodă, în locul lui C.P. Eftuşanu, al cărui loc va fi luat, după demisie, de către George Antonescu, la 7 octombrie 1880. Ulterior, prin Decretul Regal nr. 20.009, Dimitrie Crăiniceanu este numit poliţist în Cernavodă, în locul lui Dimitrie Cantuniani, care decedase. De asemenea, prin decretul Regal nr. 20.406, Ambrozie Bădulescu era numit poliţist în Cernavodă.
 
Populaţia localităţii era formată din bulgari, ţigani, evrei, greci şi un număr restrâns de turci.
 
O farmacie a fost deschisă de Atanasie Rădulescu, în anii 1882-1883, după ce obţinuse concesiunea prin Decretul regal nr. 1607 din anul 1881.
 
În anul 1885, se organiza la Cernavodă, de către autorităţile locale, o licitaţie privind închirierea gheretelor de măcelărie numerele 2, 3, 4 şi 5, precum şi pentru darea în antrepriză a băuturilor spirtoase şi a colonialelor. Fraţii Cohn înfiinţaseră în localitate prima fabrică de ape gazoase din Dobrogea, dovedind faptul că se făceau investiţii în oraş.
 
La inaugurarea lucrărilor la linia ferată Feteşti-Cernavodă şi a podului „Carol I”, la 14 septembrie 1895, suveranul României afirma că acesta este „cheia de aur a unui viitor strălucit”.
 
Pe linia Cernavodă-Constanţa, în centrul Dobrogei, se afla Medgidia, iar calea ferată realizată de englezi a fost răscumpărată de statul român în 1884. Pentru infrastructura podului s-au întrebuinţat 15.374 m³ de beton şi 3.206 m³ zidărie de piatră brută. Suprastructura avea 5.216 de tone şi a costat 3.902.108 de lei, iar infrastructura a costat 5.254.430 de lei. În total, investiţia a fost de 9.928.480 de lei.
 
În raportul general de stare al judeţului Constanţa din anul 1881, realizat de medicul judeţului, Ioachim Drăgănescu, Cernavodă avea 2.001 locuitori. În această perioadă, comuna urbană Cernavodă avea o poziţie militară importantă, fiind un punct strategic, unde ancorau şi navele comerciale. Bugetul comunei pentru exerciţiul 1888 – 1889 cuprindea la venituri 21.450 de lei, la cheltuieli 21.398,98 de lei, înregistrându-se un excedent de 51,02 lei. În bugetul comunei era prevăzută suma de 40 de lei pe lună pentru farmacia lui Atanasie Rădulescu.
 
În aprilie 1888, institutorul E. Constantinescu, ce avea clasele a III-a şi a IV-a, avea o leafă de 250 de lei pe lună, funcţionând la Şcoala de fete din localitate. La Şcoala de băieţi, funcţionau doi institutori, N. Arsenescu (la clasele a I-a şi a II-a) şi  A. Popilianu (la clasele a III-a şi a IV-a). Aceştia aveau o leafă de câte 250 de lei pe lună, iar cel de-al doilea mai primea încă 250 de lei, pentru funcţia de director pe care o deţinea. De asemenea, funcţiona şi o şcoală musulmană, frecventată de copiii turcilor şi tătarilor.
 
În anul 1889, Regele Carol I şi principele Ferdinand soseau la Cernavodă, unde erau întâmpinaţi de prefectul judeţului, colonelul Scarlat Scheletti, ce îi va însoţi la Constanţa, iar familia regală va fi primită în anul 1904, de către primarul Papaianopulo, cu pâine şi sare. La acest eveniment au luat parte 10.000 de persoane, printre care I.E. Popa, preşedintele Consiliului Judeţean, I.N. Roman, G. Golea, proprietar din Medgidia, Alexandru Ionescu, primarul oraşului Medgidia, dr. Ibrahim Themo, din Medgidia, E. Miclescu, subprefectul plasei  Medgidia. A fost organizată o defilare a 700 de călăreţi dobrogeni şi a 1.000 de căruţe, împodobite cu steaguri tricolore.
 
În anul 1890, localitatea avea 1.553 de locuitori, din care 817 erau bărbaţi, iar 736 erau femei. Dintre aceştia doar 450 erau ştiutori de carte. Structura etnică era următoarea: 780 români, 172 greci, 96 bulgari, 3 ruşi, 19 prusieni, 6 germani, 13 unguri, un francez, 5 italieni, 3 englezi, 405 turci şi tătari, 50 s-au declarat alte naţii. Ocupaţiile lor erau agricultura (121), meseriile (61), industria (7), comerţul (56), profesiile libere (65), muncitori (104), iar servitor (37).
 
În anul inaugurării podului de la Cernavodă, de peste Dunăre, populaţia oraşului era de 2.235 de locuitori, pentru ca în anul 1905, populaţia oraşului să se cifreze la 2.355 de suflete, iar în anul 1912, trăiau în localitate  5.743 de locuitori.
 
În localitate era necesară construirea unui spital comunal, deoarece aici se putea trata paludismul, cauzat de bălţile de pe valea Kara-Su, dar putea să deservească şi localităţile rurale din jur.
 
La conducerea localităţii s-au aflat oameni de ispravă care au revigorat aşezarea de la Dunăre. Printre aceştia s-au numărat:
  • Calfa Gheorghe (1878-1880; 1882-1883; 1887-1889), comerciant
  • Memet Efendi (1880-1881; 1883-1887), comerciant
  • Leon Butter (1887-1888), avocat
  • D. Bărbulescu (1898-1890), secretar al Primăriei
  • I. G. Popa, (1890-1891; 1897-1898), agricultor
  • Căpitanul I. Machedon, (din iulie 1891- octombrie 1891)
  • Athanasie Rădulescu (1891- 1892; 1894-1897; 1900-1901; 1905-1907), farmacist
  • Nicolae D. Chirescu (1898), avocat
  • Hristu Farmachi, (1893-1894), comerciant
  • Ghiţă Calu, (1898-1900; 1912-1913), comerciant.
 
Perioada de avânt economic al oraşului a avut loc între 1880-1896, când au fost construite o serie de clădiri publice, podul peste Dunăre, biserica, şcoala, spitalul, cazarma şi mai multe fabrici, care au asigurat veniturile necesare dezvoltării oraşului dunărean.
 
Surse bibliografice:
 
Adrian Ilie, Valea Kara-su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Medgidia, 2007.
Costantin M. Boncu, Şcoli româneşti în Dobrogea(secolul XVIII-1878), în S.A.I., 37-38, 1978
D. Niţescu,  Şcoala românească în Dobrogea până la 1878, în Lamura, 9, nr. 6, 1928, p. 162.
***Arhiva Mihail Kogălniceanu, mss.,  XVI, din 2 octombrie 1879, aflat la Biblioteca Academiei Române Bucureşti.
A.N.I.C., fond M.A.I.D.A.,dosar nr. 163/1880
Bugetul general al Dobrogei, Imprimeria Statului , Curtea Şerban Vodă, 1879, aflat pe microfilm la Biblioteca Judeţeană „I.N.Roman” Constanţa.
 „Farul Constanţei”, nr. 18, din 1 iunie 1885.
Petru Bogdan, Opera lui Anghel Saligny, M.O. Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1931
Premise ale formării pieţei economice unitare româneşti. Documente 1862-1914, doc. 189, din 20 aprilie 1900
S.J.A.N.C , fond Direcţia Navigaţiei Maritime Constanţa, dosar nr. 5/1900
 „Farul Constanţei”, II, nr. 81, din 28 februarie 1882
A.N.I.C. , fond M.A.I.D.A., dosar nr. 140/1888
Idem., fond M.C.I.P., dosar nr. 293/1888
„Dobrogea”, I, nr. 1, din 10 septembrie 1889
 „Farul”, I, nr. 24, din 24 mai 1904.
A.N.I.C., fond D.G.S., dosar nr. 1564/1890, f. 18.
Ioan I. Muşat, op. cit., p. 18;
S.J.A.N.C., fond Primăria Constanţa, dosar nr. 11/1889, f. 48-49.
 
Surse foto:
  • Anuarul dobrogean pe anul 1911. Constanţa şi Tulcea
 
  • Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei.1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti
 
  • Colecţia prof. Adrian Ilie
 
Despre Adrian Ilie

Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.

 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)
 
Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (II) (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Prefectul moşier Constantin D. Pariano, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Nov 2018 129

„Dragostea de oameni rămâne perenă…“ Elevii Colegiului Pedagogic „Constantin Brătescu“, impresionaţi de filmul documentar „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“ (galerie foto)

20 Nov 2018 155

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 18 ani!

20 Nov 2018 133

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Tahsin Gemil, fiul Medgidiei care a făcut istorie din istorie. Primul președinte al UDTTMR (galerie foto)

20 Nov 2018 158

LIVE text Filmul documentar „Adrian V. Rădulescu – ctitorul“, proiectat, azi, la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanţa

19 Nov 2018 418

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 347

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 659

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 487

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 379

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 863

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 365

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 409

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 888

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 578

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 488

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1208

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 680

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 782

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1023

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 297

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 444

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 428

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 544

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 350

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 343

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 370

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 763

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 245

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 450

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 241

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 763

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 351

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 178

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 354

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 215

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 594

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 249

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 230

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 355

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 331

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 288

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 251

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 477

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 397

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1166

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1043

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 359

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 787

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4641

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 390