Invitati

Legenda vinului Negru, „Lacul sfânt“, Tezaurul princiar şi Satul Nisipului Galben (Sarichioi - Agighiol - Sarinasuf)

Dobrogea de nord-est este una dintre cele mai frumoase zone ale României, un loc încărcat de poveşti, legende şi istorie, un adevărat magnet pentru zeci de mii de turişti care vin anual în această zonă şi pleacă fermecaţi de magia acestui tărâm.
 
De la Constanţa sau Mamaia, dacă vrei să ajungi în Deltă, ai două posibilităţi. Dacă destinaţia ta este însă Murighiol, traseul este clar: de la Babadag nu mai continui drumul spre Tulcea, ci faci dreapta pe o rută mai puţin folosită, dar extraordinar de frumoasă, pe malul marelui Lac Razim (Razelm), fost golf al Mării Negre, în antichitate.
 
Laşi în urma ta vechea urbe turcească Babadag (Muntele Tatălui) şi te îndrepţi spre Enisala (Yeni Sale - Noua Vestire). Acestui obiectiv extraordinar din Dobrogea îi vom rezerva însă un capitol separat, astfel că, pentru moment, lăsăm deoparte impozanta cetate medievală şi ne continuăm drumul spre Murighiol.
 
Harta rutieră îţi indică vreo patru-cinci localităţi cu nume ciudate şi care se întind pe traseul de 55 de kilometri până la Murighiol. Pentru cei din afara Dobrogei, numele acestor localităţi sună straniu şi sunt destul de greu de pronunţat: Sarichioi, Sabangia, Agighiol, Sarinasuf...
 
Din satul Enisala, ajungi imediat în Sarichioi, reşedinţa comunei cu acelaşi nume. Sarichioi (Sarî Koy) este un nume turcesc, care se traduce ca „Satul Galben“. Astăzi este locuit de ruşi lipoveni, urmaşi ai celor care s-au refugiat în această zonă în secolul XVIII din cauza persecuţiilor religioase făcute de ţarul Petru cel Mare şi, ulterior, de ţarina Ecaterina a II-a cea Mare.
 
Ce se ştie însă mai puţin despre acest sat este că el a fost celebru acum mai bine de 130 de ani pentru vinul care se producea aici: Negrul de Sarichioi. Era un vin foarte căutat la sfârşitul secolului XIX, fiind foarte apreciat în restaurantele de lux de la Bucureşti, Constanţa şi chiar din Constantinopole. Acest vin este foarte rar astăzi, pentru că viţa-de-vie din zonă a fost afectată grav acum mai bine de un secol de filoxeră (insectă dăunătoare ce atacă butucii) şi nu şi-a mai revenit...
 
Negrul de Sarichioi are însă şi o legendă foarte interesantă. Dacă vei întreba bătrânii satului, îţi vor spune că totul a început cu... o ploaie torenţială... O ploaie îngrozitoare care a ţinut trei zile şi trei nopţi şi care i-a oprit pe pescarii din sat să iasă la muncă. În cele din urmă, ploaia a stat şi bărbaţii, cu mic, cu mare, s-au urcat în bărci şi au plecat. Au ajuns pe un grind numit Coşa şi se pregăteau ca a doua zi să arunce plasele. Deodată au auzit însă clopotul de alarmă al unui vas aflat în pericol şi mai bine de 15 bărci, conduse de un ataman bătrân pe nume Sidor, au mers să îi salveze pe naufragiaţi.
 
Din cauza furtunii ce avusese loc cu o zi înainte, un vas străin eşuase pe un grind şi începuse să ia apă. Era vasul francez „Le Jour“, care venea de la Marsilia şi se ducea spre Sulina. La bordul lui, pe lângă echipaj, mai erau vreo 40 de pasageri. În rest, multă marfă şi mai ales flori şi butuci de viţă-de-vie...
 
Lipovenii din Sarichioi au avut timp doar să salveze oamenii, nu şi marfa. I-au luat pe toţi în bărci, i-au dus acasă, i-au ospătat, iar străinii le-au dat drept mulţumire o grasă recompensă, înainte de a pleca din nou spre Sulina.
 
Într-o seară însă, pe malul Razimului, apa a adus zeci de butuci de viţă-de-vie, din marfa de pe „Le Jour“. Mai întâi, lipovenii au pus-o pe foc, dar au văzut imediat că nu este lemn obişnuit. Atamanul Sidor a luat câţiva butuci şi i-a pus în grădina sa... În câţiva ani, strugurii aceia mari şi negri au început să dea vinul acela minunat, botezat Negru de Sarichioi. Mai toţi localnicii au luat exemplul atamanului şi au început să cultive viţă-de-vie.
 
Este drept că viţa era franţuzească, dar plantată în pământul acesta galben de la Sarichioi a dat un vin deosebit, cum nicăieri nu se mai găsea... Vinul de Sarichioi nu mai este acum celebru, dar povestea sa a rămas... Când treci prin satul acesta de lipoveni, cu gospodării frumoase, case albastre şi multe flori, nu poţi să nu te opreşti un pic şi să întrebi prin sat, poate, poate, cineva mai are prin casă un pahar rece de Negru de Sarichoi...
 
La cinci kilometri distanţă de Sarichioi se află satul Sabangia. Şi această aşezare este foarte veche, fiind menţionată în sec. XVII de călătorul otoman Evliya Celebi ca Sapangia sau Sapanci. Unii spun că numele s-ar traduce ca „plugari“, pentru că oamenii locului se ocupau cu agricultura.
 
M.D. Ionescu a scris că Sabangia s-ar traduce prin „sălbăticie“ sau „loc sălbatic“. O a treia variantă ne indică Sabangia drept „loc de adunat paiele“.
 
De la Sabangia sunt şapte kilometri până la Agighiol, un sat care ţine de comuna Valea Nucarilor (fost Opcapî, fost Sarighiol de Vale). El a fost înfiinţat de turci în sec. XVII şi ştim asta de la acelaşi Evliya Celebi, care în acea perioadă a vizitat de mai multe ori Dobrogea, reuşind să afle foarte multe informaţii, care s-au păstrat până în zilele noastre.
 
Numele este tot de origine turcească. Traducerea sa însă suportă mai multe versiuni. După unii, Agighiol vine de la Hagi Ghiol şi înseamnă „Lacul Sfânt“ sau „Lacul Hagiului“. După alţii, se traduce ca „lac tămăduitor“ sau chiar ca „lac amar“ (agi - amar, în limba turcă). Ultima variantă face referire la faptul că apele din zonă erau amare pe la 1900, din cauza nămolului care se aduna la mal. Prima variantă pare însă cea mai solidă, după umila părere a subsemnatului. Să nu uităm că şi în judeţul Constanţa există satul Hagieni, Satul Hagiilor.
 
Hagiul era acel credincios musulman ce reuşea să facă un pelerinaj la Mecca, la locurile sfinte. Când se întorcea în satul său din Dobrogea, hagiul era considerat el însuşi un sfânt şi era respectat de întreaga comunitate...
 
Agighiol pare un sat dobrogean obişnuit, dar el este foarte important pe harta istorică a României. Dacă mergeţi să vizitaţi la Bucureşti, la Muzeul Naţional de Istorie, expoziţia „Aurul şi Argintul României“ veţi vedea acolo o comoară deosebită, Tezaurul de la Agighiol.
 
Cea mai frumoasă piesă a tezaurului este un coif de argint superb lucrat, pe lateralele căruia au fost desenaţi doi călăreţi înarmaţi cu suliţe. Pe partea frontală a coifului, în zona frunţii sunt gravaţi doi ochi mari. Potrivit arheologilor, acest simbol îl ferea de primejdie pe proprietarul coifului. Tezaurul mai este compus din apărătoare de pulpe (cnemide), pahare (rytonuri), vase rituale, piese de harnaşament, aplice vestimentare. Tezaurul de azi nu este complet. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea în care era depozitată comoara a fost bombardată şi o parte din tezaur s-a pierdut.
 
Care este însă povestea acestei comori? Totul a început în 1931, lângă satul Agighiol, într-un loc numit Movila lui Uţă. Autorităţile au aflat că nişte necunoscuţi devalizează un sit arheologic. Vânătorii de comori au reuşit să scape, dar autorităţile, când au ajuns la faţa locului au găsit un impresionant monument funerar.
 
Avea două camere mari, un drum de acces (dromos) şi mai multe dependinţe. În cele două camere s-au găsit rămăşiţele unui prinţ, respectiv ale soţiei sale. Într-o altă cameră, mai mică, s-au găsit scheletele a trei cai.
 
S-a stabilit că este un mormânt geto-scitic din sec. IV î.Hr. Ştim numele prinţului, Kotios Egbeo, nume scris pe un vas (Kotios, Kotis erau nume des întâlnite la geţi). Soţia sa, foarte probabil scită, a fost înmormântată cu podoabe superbe de aur şi argint. Tezaurul de la Agighiol indică existenţa în sec. IV î.Hr. a unui mic regat autohton, ai cărui membri erau foarte bogaţi.
 
Lăsăm Agighiolul în urma noastră, trecem de Valea Nucarilor, de Iazurile şi de Colina şi ajungem la Sarinasuf. Un alt nume turcesc... Sari înseamnă galben (ca la Sarichioi) iar Nasuf înseamnă Nisip sau Pământ... Avem deci Satul Nisipului Galben sau Nasuf cel Galben. Spun asta pentru că în judeţul Constanţa, comuna Istria se numea în trecut CaraNasuf (Kara Nasuf) şi, potrivit legendei locale, numele îi venea de la întemeietorul Nasuf cel Negru...
 
Sarinasuf este un sat mic, are vreo 500 de locuitori. Treem repede de el şi ne continuăm drumul spre Murighiol şi minunata Deltă. Toate poveştile acestea, ale vechilor sate cu nume turceşti, te pregătesc parcă pentru o experienţă extraordinară, care nu va fi uitată niciodată...
 

Bibliografie

 
- Victor Crăsescu - „Cum a căpătat Sarichioiul vie“ Antologia Dobrogei, Casa Şcoalelor Bucureşti 1928, Prozator şi Poeţi
- M.D. Ionescu - „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“, 1904
- Nicolae C. Ariton - „Ce beau tulcenii pe la 1870“, publicat pe 28 iulie 2014, mistereledunarii.wordpress.com
- „Călători străini în Ţările Române“ - Evliya Celebi
- mihailgramatopol.ro - „Tezaurul princiar de la Agighiol“
- „Monografia localităţii Agighiol“ - Lucian Gruia, Mirela Dincu, 2010
- www.valeanucarilor.ro
- www.razim-sinoe.ro
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Stela Palmată - Demonul cu ochii răi
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 586

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 1489

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 625

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 918

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4323

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 621

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1606

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1274

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 1757

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 211

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2810

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1540

Mahomed al II-lea Cuceritorul şi coşmarul trăit de otomani în Dobrogea - relatarea italianului Angiolello

06 Aug 2018 2152

Dobrogea în nefericiții ani în care România a redevenit „mică“. Prin dictatele din 1939-1940

02 Aug 2018 1472

Interviuri Live Iulian Soceanu - „Balneologia și dezvoltarea infrastructurii turistice sunt pariul orașului Techirghiol și pentru următorul secol!“ (video)

01 Aug 2018 917

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (II) Renaşterea oraşului, Casele engleze, Farul lui Aslan şi alte edificii moderne (galerie foto)

31 Jul 2018 1766

#citeşteDobrogea Tinerii bulgari umblau mascaţi în Postul Paştelui. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jul 2018 717

#citeşteDobrogea Opt decenii de la naşterea regretatului actor Nicu Constantin

31 Jul 2018 1155

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor

30 Jul 2018 1530

#scrieDobrogea Colecția muzeală George Neacșu din Medgidia (galerie foto)

26 Jul 2018 823

#citeşteDobrogea Cum întâmpinau bulgarii dobrogeni Anul Nou. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jul 2018 917

Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

24 Jul 2018 2271

Zeii, religiile şi templele Dobrogei antice (III) - Sărbătorile lui Dionysos

23 Jul 2018 807

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

21 Jul 2018 705

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru muzicologul Dumitru Lupu (galerie foto)

21 Jul 2018 1083

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 662

#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

20 Jul 2018 1212

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 827

Din nou, despre cei mai loiali minoritari ai statului român - turcii şi tătarii dobrogeni - 1878-1914 (galerie foto)

18 Jul 2018 4194

#scrieDobrogea Oprea Hârâciu - eroul Medgidiei în Primul Război Mondial

18 Jul 2018 981

#citeşteDobrogea Obiceiuri bulgăreşti pentru cele patru momente cruciale din viaţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2018 1007

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (II) - Isis, Serapis şi Marea Mamă Cybele (galerie foto)

17 Jul 2018 731

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (I)

16 Jul 2018 638

Gladiatorii cetăţii Tomis (II) Attalos, Amarantos Nemuritorul, Skirtos Dacul şi binefăcătorii (secolele II - III d.Hr.)

12 Jul 2018 884

Gladiatorii cetăţii Tomis (I) Amfiteatrul şi vedetele spectacolului antic (secolele II-III d.Hr.)

11 Jul 2018 787

#scrieDobrogea Dr. Ibrahim Themo, fiul adoptat al Medgidiei (galerie foto)

11 Jul 2018 1301

O lecţie de la înaintaşi pentru cei de azi Ţăranii şi lumea satului în preocupările „Astrei Dobrogene“ (1927-1935) (galerie foto)

11 Jul 2018 1281

#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jul 2018 960

Instituţii culturale şi de învăţământ între 1919 şi 1939

10 Jul 2018 741

Oraşul Tulcea după Primul Război Mondial

09 Jul 2018 1706

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 218

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 173

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 152

Administraţia oraşului Tulcea în perioada 1919-1939

06 Jul 2018 1026

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

06 Jul 2018 1209

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

05 Jul 2018 997

În fiecare an, se întâlnea cu camarazii săi, de ziua marii bătălii, la Mărăşeşti. Ultima dată când a coborât din trăsură era singur… Colonelul Dimitrie D. Chirescu (postumul) (12 martie 1891 - 30 martie 1981) (galerie foto)

04 Jul 2018 999

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Jul 2018 1265

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (II). Sfârşitul conflictului şi Pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk-Kainargi) (1768-1774) - galerie foto

03 Jul 2018 1188

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (I). Un tărâm devastat (1768-1774)

02 Jul 2018 1557