Invitati

Pe urmele genovezilor în Dobrogea (II). Enisala, Licostomo şi Tratatul de la Pera

Când spui cuvintele Dobrogea şi genovezi, te gândeşti imediat la cetatea Enisala (Yeni-Sale). În trecut au existat unele controverse legate de cine a ridicat această impresionantă cetate medievală. S-a oscilat între varianta că ar fi fost ridicată de bizantini şi apoi preluată de genovezi şi cealaltă ipoteză - că ar fi fost direct construită de meşterii Republicii Italiene, în sec. XIII, imediat după Tratatul de la Nymphaeum.
 
În ultimele decenii, graţie specialiştilor, varianta construcţiei genoveze a câştigat tot mai mult teren, iar astăzi, cei mai mulţi consideră Enisala o creaţie a italienilor. Turnul hexagonal, modul de construcţie a incintei, tiparul turnurilor rectangulare şi elemente de arhitectură par să fie dovezile clare ale unei creaţii a Republicii. Pe portulanele medievale italiene, Enisala apare sub formele Bambola sau Pampolo.
 
Nu trebuie uitat că, pe vremuri, geografia litoralului românesc era cu totul alta decât în prezent. Astfel, Enisala era port la Marea Neagră, pentru că lacurile de azi - Babadag şi Razelm formau pe atunci un golf la ceea ce italienii numeau Mare Majus, sau Mare Maggiore (pe unele portulane - hărţi costiere de navigaţie).
 
După plecarea genovezilor, Enisala a fost preluată de otomani, care şi-au cantonat aici o garnizoană. Când, din cauza colmatării (înnisipării), golful a fost izolat de Mare şi a devenit un lac, interesul pentru Enisala a dispărut, iar turcii au părăsit cetatea.
 
O altă localitate dobrogeană care apare pe hărţile genoveze este Groseea. Unii o identifică cu Hârşova de astăzi. În construcţia acesteia s-a stabilit că există poate şi o fază genoveză, fiind găsite similarităţi tehnice cu cele de la Enisala.
 
Un alt nume important al istoriei genoveze în Dobrogea este Licostomo, în traducere Gura de Lup. Se ştie cu certitudine că acesta a fost un oraş important pentru genovezi, care, foarte probabil, au construit de la zero această cetate. Ea se afla în zona Chilia Veche, nu departe de Periprava.
 
Se cunoaşte faptul că în sec. XIV, la Licostomo, comunitatea genoveză era condusă de un consul (guvernator) iar cetatea era apărată de o garnizoană. În afara consulului, oraşele importante aveau un comandant de garnizoană (căpitan) şi, bineînţeles, un aparat administrativ-financiar, format din casieri (massari), care ţineau socotelile, şi maestrali - cei care stabileau preţurile diverselor mărfuri.
 
Coloniile de la Marea Neagră aduceau bani mulţi republicii. Ele se bucurau de o relativă autonomie, plăteau Republicii o taxă, iar aceasta le trimitea când era nevoie ajutor militar sau financiar.
 
Licostomo a fost cetate a genovezilor până la începutul sec. XV, când a trecut în stăpânirea Moldovei lui Alexandru cel Bun, aşa cum s-a întâmplat şi cu Cetatea Albă şi Chilia (deţinute până în 1484, când turcii le-au cucerit şi au preluat controlul la Gurile Dunării).
 
Coloniile genoveze aveau monopol comercial, dar se aflau pe teritoriu bizantin. De aceea primeau în concesiune terenuri pentru cartierul de locuit, pentru magazii de depozitare şi cheiurile portuare.
 
Pe alt braţ al Dunării, Sfântul Gheorghe, se afla şi Proslavita. Identificată în apropierea comunei tulcene Nufăru, aceasta a fost probabil tot o mică bază genoveză. Italienii au preluat-o de la bizantini, care o ridicaseră cu secole în urmă.
 
Protejaţi de bizantini, cărora le plăteau sume frumoase, genovezii au făcut afaceri fructuoase în mare parte din cele două secole în care s-au aflat în Dobrogea. La un moment dat însă, s-au lovit de un adversar neaşteptat: la mijlocul secolului XIV, Dobrogea a devenit parte a unui despotat condus de Dobrotici, care a reuşit să iasă de sub suzeranitatea bizantină.
 
Dobrotici, şi apoi fiul său Ivanco s-au antrenat într-un conflict militar cu genovezii, miza fiind Gurile Dunării şi porturile litorale. Dobrotici mai ales a atacat şi distrus câteva cetăţi. În 1386, marele despot a murit, iar locul său a fost luat de fiul Ivanco, cel supranumit „regişorul Dobrogei{.
 
Acesta a înţeles că nu trebuie să se războiască cu Genoa şi a decis să facă pace. Astfel s-a ajuns la Tratatul de la Pera.
 
În 1387, Ivanco a trimis la Constantinopole o solie condusă de sfetnicii Costea şi Jolpan (Kosta şi Iolpani). Aceştia au ajuns la Pera în mai 1387 şi aveau puteri depline de negociere, plus o scrisoare a despotului: „Ivanko, prin graţia Domnului Despot, scris în a 13-a zi a lunii mai“.
 
Tratativele au început pe 22 mai şi s-au încheiat pe 27: „Încheiat în Pera, în palatul rezidenţial al lui Podesta, în sala de la etaj, în anul 1387 de la naşterea Domnului, în a 27-a zi a lui Mai, după ora 3 şi înainte de ora 9“. Discuţiile s-au purtat între boierii dobrogeni şi un grup de mari nobili ai Republicii maritime. Aceştia erau conduşi de Giovanni de Mezzano, podesta de Pera, secondat de Gentile de Grimaldi şi Ganone de Bosco, oameni ai lui Antonioto Adurno, dogele de Genoa.
 
Ce prevederi a avut însă acest Tratat? În primul rând, s-a dispus încetarea ostilităţilor şi restabilirea păcii, plus reglementarea a numeroase cauze comerciale. Genovezii s-au obligat să îi plătească lui Ivanco 2% vamă din valoarea totală a mărfurilor transportate (1% la intrarea în despotat, 1% la ieşire). Italienii puteau face afaceri în toate porturile (Varna, Caliacra, Cavarna, Carbona, Constantza, Solina etc.). Nu aveau voie însă să aibă decât o casă de comerţ (loggia) şi un consulat.
 
Genovezii nu mai aveau voie să mai întreprindă nicio acţiune militară în Dobrogea, iar în schimb li se promitea protecţia lor şi a mărfurilor lor. „Părţile îşi uită una alteia toate insultele, ofensele, violenţele, jafurile şi uciderile şi se obligă să se trateze cu respect“. Genovezii nu aveau voie să întrerupă din vreun motiv exportul de grâne din Dobrogea. Operaţiunile comerciale între cele două părţi se făceau şi în monede dobrogene, bătute de Ivanco, monede de aramă şi care aveau legendă în greacă.
 
Tratatul era foarte avantajos pentru Ivanco şi ţinea sub control activitatea comercianţilor genovezi. Din păcate, a avut viaţă scurtă. Domnia lui Ivanco a durat doar încă un an, până în 1388, când a murit în împrejurări încă neelucidate, într-un război contra turcilor.
 
Dobrogea, cea mai mare parte din ea, va fi apoi preluată de Mircea cel Bătrân, care o va stăpâni timp de trei decenii. Povestea genovezilor în Dobrogea continuă însă...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Radu Șt. Ciobanu - Genovezii şi rolul lor în Dobrogea în sec. XIV; Pontica II, p.401-412
 
Radu Șt. Ciobanu - Aspecte ale civilizaţiei portuare din Dobrogea la sfârşitul sec. XIII şi în sec.XIV, Pontica III, p.297-329 
 
Col. Ionescu M Dobrogianu - Tomi-Constanţa, Monografie, 1931
 
Petre Diaconu - O formaţiune statală la Dunărea de Jos la sfârşitul secolului XIV (1978)
 
Ghe. I Brătianu - Marea Neagră - De la origini până la cucerirea otomană
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:
 
„Tomi Constanţa“, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc Genovezii înscriu pe hărțile comerciale Constanța

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Pe urmele genovezilor în Dobrogea (I)


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Arheologul D. M. Teodorescu, profesor la Cluj-Napoca, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

21 Nov 2018 141

Comunități etnice alogene stabilite în Dobrogea și la Medgidia. Turcii (II) (galerie foto)

21 Nov 2018 181

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Între filozofie și matematică - Aram Frenkian, vorbitor de sanscrită, născut la Constanța

21 Nov 2018 166

#citeşteDobrogea 152 de ani de la naşterea unui „autentic dobrogean“. Medalie instituită de ZIUA de Constanţa în memoria colonelului Marin Ionescu Dobrogianu

21 Nov 2018 160

#Dobrogeaetnică Prefectul moşier Constantin D. Pariano, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Nov 2018 232

„Dragostea de oameni rămâne perenă…“ Elevii Colegiului Pedagogic „Constantin Brătescu“, impresionaţi de filmul documentar „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“ (galerie foto)

20 Nov 2018 517

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 18 ani!

20 Nov 2018 406

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Tahsin Gemil, fiul Medgidiei care a făcut istorie din istorie. Primul președinte al UDTTMR (galerie foto)

20 Nov 2018 697

LIVE text Filmul documentar „Adrian V. Rădulescu – ctitorul“, proiectat, azi, la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanţa

19 Nov 2018 449

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 358

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 872

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 495

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 393

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 904

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 372

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 440

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 898

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 592

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 497

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1329

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 695

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 806

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1042

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 304

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 452

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 437

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 555

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 365

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 348

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 377

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 768

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 246

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 456

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 245

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 800

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 353

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 189

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 360

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 220

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 599

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 251

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 232

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 359

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 334

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 291

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 254

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 484

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 403

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1182

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1072