Invitati

Pe urmele genovezilor în Dobrogea (II). Enisala, Licostomo şi Tratatul de la Pera

Când spui cuvintele Dobrogea şi genovezi, te gândeşti imediat la cetatea Enisala (Yeni-Sale). În trecut au existat unele controverse legate de cine a ridicat această impresionantă cetate medievală. S-a oscilat între varianta că ar fi fost ridicată de bizantini şi apoi preluată de genovezi şi cealaltă ipoteză - că ar fi fost direct construită de meşterii Republicii Italiene, în sec. XIII, imediat după Tratatul de la Nymphaeum.
 
În ultimele decenii, graţie specialiştilor, varianta construcţiei genoveze a câştigat tot mai mult teren, iar astăzi, cei mai mulţi consideră Enisala o creaţie a italienilor. Turnul hexagonal, modul de construcţie a incintei, tiparul turnurilor rectangulare şi elemente de arhitectură par să fie dovezile clare ale unei creaţii a Republicii. Pe portulanele medievale italiene, Enisala apare sub formele Bambola sau Pampolo.
 
Nu trebuie uitat că, pe vremuri, geografia litoralului românesc era cu totul alta decât în prezent. Astfel, Enisala era port la Marea Neagră, pentru că lacurile de azi - Babadag şi Razelm formau pe atunci un golf la ceea ce italienii numeau Mare Majus, sau Mare Maggiore (pe unele portulane - hărţi costiere de navigaţie).
 
După plecarea genovezilor, Enisala a fost preluată de otomani, care şi-au cantonat aici o garnizoană. Când, din cauza colmatării (înnisipării), golful a fost izolat de Mare şi a devenit un lac, interesul pentru Enisala a dispărut, iar turcii au părăsit cetatea.
 
O altă localitate dobrogeană care apare pe hărţile genoveze este Groseea. Unii o identifică cu Hârşova de astăzi. În construcţia acesteia s-a stabilit că există poate şi o fază genoveză, fiind găsite similarităţi tehnice cu cele de la Enisala.
 
Un alt nume important al istoriei genoveze în Dobrogea este Licostomo, în traducere Gura de Lup. Se ştie cu certitudine că acesta a fost un oraş important pentru genovezi, care, foarte probabil, au construit de la zero această cetate. Ea se afla în zona Chilia Veche, nu departe de Periprava.
 
Se cunoaşte faptul că în sec. XIV, la Licostomo, comunitatea genoveză era condusă de un consul (guvernator) iar cetatea era apărată de o garnizoană. În afara consulului, oraşele importante aveau un comandant de garnizoană (căpitan) şi, bineînţeles, un aparat administrativ-financiar, format din casieri (massari), care ţineau socotelile, şi maestrali - cei care stabileau preţurile diverselor mărfuri.
 
Coloniile de la Marea Neagră aduceau bani mulţi republicii. Ele se bucurau de o relativă autonomie, plăteau Republicii o taxă, iar aceasta le trimitea când era nevoie ajutor militar sau financiar.
 
Licostomo a fost cetate a genovezilor până la începutul sec. XV, când a trecut în stăpânirea Moldovei lui Alexandru cel Bun, aşa cum s-a întâmplat şi cu Cetatea Albă şi Chilia (deţinute până în 1484, când turcii le-au cucerit şi au preluat controlul la Gurile Dunării).
 
Coloniile genoveze aveau monopol comercial, dar se aflau pe teritoriu bizantin. De aceea primeau în concesiune terenuri pentru cartierul de locuit, pentru magazii de depozitare şi cheiurile portuare.
 
Pe alt braţ al Dunării, Sfântul Gheorghe, se afla şi Proslavita. Identificată în apropierea comunei tulcene Nufăru, aceasta a fost probabil tot o mică bază genoveză. Italienii au preluat-o de la bizantini, care o ridicaseră cu secole în urmă.
 
Protejaţi de bizantini, cărora le plăteau sume frumoase, genovezii au făcut afaceri fructuoase în mare parte din cele două secole în care s-au aflat în Dobrogea. La un moment dat însă, s-au lovit de un adversar neaşteptat: la mijlocul secolului XIV, Dobrogea a devenit parte a unui despotat condus de Dobrotici, care a reuşit să iasă de sub suzeranitatea bizantină.
 
Dobrotici, şi apoi fiul său Ivanco s-au antrenat într-un conflict militar cu genovezii, miza fiind Gurile Dunării şi porturile litorale. Dobrotici mai ales a atacat şi distrus câteva cetăţi. În 1386, marele despot a murit, iar locul său a fost luat de fiul Ivanco, cel supranumit „regişorul Dobrogei{.
 
Acesta a înţeles că nu trebuie să se războiască cu Genoa şi a decis să facă pace. Astfel s-a ajuns la Tratatul de la Pera.
 
În 1387, Ivanco a trimis la Constantinopole o solie condusă de sfetnicii Costea şi Jolpan (Kosta şi Iolpani). Aceştia au ajuns la Pera în mai 1387 şi aveau puteri depline de negociere, plus o scrisoare a despotului: „Ivanko, prin graţia Domnului Despot, scris în a 13-a zi a lunii mai“.
 
Tratativele au început pe 22 mai şi s-au încheiat pe 27: „Încheiat în Pera, în palatul rezidenţial al lui Podesta, în sala de la etaj, în anul 1387 de la naşterea Domnului, în a 27-a zi a lui Mai, după ora 3 şi înainte de ora 9“. Discuţiile s-au purtat între boierii dobrogeni şi un grup de mari nobili ai Republicii maritime. Aceştia erau conduşi de Giovanni de Mezzano, podesta de Pera, secondat de Gentile de Grimaldi şi Ganone de Bosco, oameni ai lui Antonioto Adurno, dogele de Genoa.
 
Ce prevederi a avut însă acest Tratat? În primul rând, s-a dispus încetarea ostilităţilor şi restabilirea păcii, plus reglementarea a numeroase cauze comerciale. Genovezii s-au obligat să îi plătească lui Ivanco 2% vamă din valoarea totală a mărfurilor transportate (1% la intrarea în despotat, 1% la ieşire). Italienii puteau face afaceri în toate porturile (Varna, Caliacra, Cavarna, Carbona, Constantza, Solina etc.). Nu aveau voie însă să aibă decât o casă de comerţ (loggia) şi un consulat.
 
Genovezii nu mai aveau voie să mai întreprindă nicio acţiune militară în Dobrogea, iar în schimb li se promitea protecţia lor şi a mărfurilor lor. „Părţile îşi uită una alteia toate insultele, ofensele, violenţele, jafurile şi uciderile şi se obligă să se trateze cu respect“. Genovezii nu aveau voie să întrerupă din vreun motiv exportul de grâne din Dobrogea. Operaţiunile comerciale între cele două părţi se făceau şi în monede dobrogene, bătute de Ivanco, monede de aramă şi care aveau legendă în greacă.
 
Tratatul era foarte avantajos pentru Ivanco şi ţinea sub control activitatea comercianţilor genovezi. Din păcate, a avut viaţă scurtă. Domnia lui Ivanco a durat doar încă un an, până în 1388, când a murit în împrejurări încă neelucidate, într-un război contra turcilor.
 
Dobrogea, cea mai mare parte din ea, va fi apoi preluată de Mircea cel Bătrân, care o va stăpâni timp de trei decenii. Povestea genovezilor în Dobrogea continuă însă...
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Radu Șt. Ciobanu - Genovezii şi rolul lor în Dobrogea în sec. XIV; Pontica II, p.401-412
 
Radu Șt. Ciobanu - Aspecte ale civilizaţiei portuare din Dobrogea la sfârşitul sec. XIII şi în sec.XIV, Pontica III, p.297-329 
 
Col. Ionescu M Dobrogianu - Tomi-Constanţa, Monografie, 1931
 
Petre Diaconu - O formaţiune statală la Dunărea de Jos la sfârşitul secolului XIV (1978)
 
Ghe. I Brătianu - Marea Neagră - De la origini până la cucerirea otomană
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:
 
„Tomi Constanţa“, de colonelul Ionescu M. Dobrogianu (1931)

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul II. Barbarii. Imperiul Bizantin. Constanța veacului de mijloc Genovezii înscriu pe hărțile comerciale Constanța

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Pe urmele genovezilor în Dobrogea (I)


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (I)

18 Sep 2018 581

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Gheorghe Papuc, despre extraordinarele realizări muzeistice ale directorului Adrian Rădulescu (galerie foto)

18 Sep 2018 480

Bolşevicul Trotski, Dobrogea în 1913 şi vizita la Pecineaga

17 Sep 2018 1040

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Activitatea ştiinţifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile şi monografiile dedicate istoriei Dobrogei (galerie foto)

17 Sep 2018 528

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (II) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

15 Sep 2018 750

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)

15 Sep 2018 683

Urmează conferinţa ZF Branduri Româneşti, Constanţa, 20 septembrie. Care a fost reţeta companiilor locale pentru a-şi construi un brand puternic?

14 Sep 2018 115

Mangalia în timpul stăpânirii otomane (I) Istoricul şi evoluţia oraşului medieval şi a portului

14 Sep 2018 1348

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)

14 Sep 2018 717

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Liviu Lungu - „Cu emoţie calmă, despre Adrian Rădulescu, scurte amintiri răvăşite...“ (galerie foto)

13 Sep 2018 734

#citeşteDobrogea Participarea musulmanilor din Medgidia la cel de-al Doilea Război Balcanic şi la Primul Război Mondial

12 Sep 2018 1151

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea dirijorului George Georgescu, un dobrogean de renume mondial

12 Sep 2018 552

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu şi situl arheologic Albeşti-Cetate - un nou punct pe harta cercetării sistematice dobrogene

12 Sep 2018 669

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Ionel Cândea - „Adrian Rădulescu, un nume de prestigiu al muzeografiei româneşti“ (galerie foto)

11 Sep 2018 834

Interviuri live Cele mai importante etape în dezvoltarea comunităţii Satişchioi, actuala comună Crucea din judeţul Constanţa, în ultimul secol (galerie foto + documente)

10 Sep 2018 1207

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Conferenţiar Emanuel Plopeanu - „Niciodată personalitatea profesorului nu transmitea impresia suficienţei şi detaşării“ (galerie foto inedită)

10 Sep 2018 860

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Frânturi de arheologie constănţeană - Adrian Rădulescu şi Parcul Catedralei (galerie foto)

08 Sep 2018 747

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Doina Păuleanu - „Adrian Rădulescu era un om pe care puteai conta, care ţinea la oamenii lui şi ştia să-i apere indiferent de ce s-a întâmplat“ (galerie foto)

07 Sep 2018 993

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian Rădulescu, fondatorul marelui Complex Muzeal de la Adamclisi (Tropaeum Traiani)

06 Sep 2018 1546

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (I) (galerie foto)

05 Sep 2018 2127

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la tătari

05 Sep 2018 2940

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Constantin Chera - „Am venit la muzeul din Constanţa adus chiar de domnul Adrian Rădulescu. Un om care a sprijinit evoluţia mea profesională“ (galerie foto inedită)

05 Sep 2018 707

Povestea unei expresii celebre - „Torna, Torna, Fratre“

04 Sep 2018 1051

Dobrogea sub asediul migratorilor Invazia kutrigurilor lui Zabergan

03 Sep 2018 1343

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Ioan Opriş, despre proiectul iniţiat de ZIUA de Constanţa - „Restituiţi comunităţii o personalitate de primă mână“ (galerie foto inedită)

03 Sep 2018 886

#citeşteDobrogea 162 de ani de atestare documentară a oraşului modern Medgidia

01 Sep 2018 1979

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

31 Aug 2018 1271

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

30 Aug 2018 1013

Obiceiuri de căsătorie în comuna Caramurat (Mihail Kogălniceanu) la mijlocul secolului trecut, la români

29 Aug 2018 4306

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța, dedicat personalității impresionante a istoricului Adrian V. Rădulescu

29 Aug 2018 909

Demoni, spirite, genii funeste și ursitoare în anticul Tomis (II)

28 Aug 2018 908

Proiecte pentru „Festivalul etniilor dobrogene - Ziua Dobrogei“. Până când se pot depune

27 Aug 2018 561

Demoni, spirite, genii funeste şi ursitoare în anticul Tomis (I)

27 Aug 2018 932

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)

23 Aug 2018 546

#citeșteDobrogea Sărbătorile tătarilor, descrise în cartea „Un sat dobrogean Ezibei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

23 Aug 2018 1102

Județul Constanța în 1881, anul în care România devine regat (I) (galerie foto)

21 Aug 2018 1450

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (III)

20 Aug 2018 1124

#citeșteDobrogea Ion Apolozan și Dumitru Chiravola, eroi ai Primului Război Mondial

17 Aug 2018 801

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 2366

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 804

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 1997

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4855

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 756

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1846

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1407

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 2203

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 929

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 130

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2962

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1695