Invitati

Povestea regelui get Dapyx - Luptele cu romanii, campania lui Crassus, taina peşterii Keiris şi asediul Genuclei (II) (galerie foto)

În anul 28 î.Hr., Roma a reuşit o mare victorie în Scythia Minor împotriva geţilor lui Dapyx. Viteazul rege get a pierit, după ce, cu mare curaj, luptase împotriva unei forţe militare superioare numeric, condusă de proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus. Poate dacă nu ar fi fost trădaţi, geţii lui Dapyx ar fi putut evita eşecul. Din păcate însă, nu s-a întâmplat aşa.
 
Situată undeva în centrul Dobrogei antice, cetatea nenumită a lui Dapyx a fost cucerită, iar majoritatea războinicilor ei, ucişi în groaznica luptă de apărare a fortificaţiei. Conducătorul lor însuşi şi-a pierdut viaţa, fie căzut în bătălie, fie prin sinucidere, pentru a evita să ajungă prizonier. Există însă şi câţiva supravieţuitori, iar printre aceştia se numără şi fratele lui Dapyx, o căpetenie pe care izvoarele istorice o menţionează, dar căreia nu îi spun numele.
 
Ştim însă, graţie aceluiaşi Dio Cassius, că: „Generalul Crassus îl prinse de viu pe fratele acestuia (n.a. al lui Dapyx), însă nu numai că nu i-a făcut niciun rău, ba chiar i-a dat drumul“.
 
Decizia lui Crassus este una surprinzătoare, fiind cunoscut ca un general crud şi nemilos. Înainte de a veni în Sciţia Mică pentru a-l ajuta pe Roles, în anul 29 î.Hr., măcelărise fără milă, la sud de Dunăre, bastarni şi triburi de traci. De asemenea, faptele sale ulterioare din cadrul expediţiei sale pontice vor fi, de asemenea, unele pline de mare cruzime.
 
Nu vom şti însă probabil niciodată motivul real pentru care ofiţerul roman a preferat să îl lase în viaţă pe fratele lui Dapyx. Din nefericire, după acest episod povestit de Dio Cassius, urmele prinţului get se pierd definitiv.
 
După ce distruge cetatea geţilor, Crassus află că poporul acestuia, cu toate averile sale, se ascunsese într-o peşteră din apropiere, o grotă uriaşă... „După ce a săvârşit acestea, Crassus s-a îndreptat spre o peşteră numită Ceiris (Keiris). Aceasta era atât de încăpătoare şi totodată atât de trainică, încât se povestea că titanii, când au fost biruiţi de zei, s-au refugiat acolo. În locul acesta, băştinaşii - veniţi în număr mare - aduseseră cu ei, printre altele, lucrurile cele mai de preţ şi toate turmele lor“.
 
Generalul roman îşi arată din nou cruzimea şi ia o decizie îngrozitoare: „Crassus căută şi astupă toate intrările întortocheate şi greu de aflat ale peşterii, de aceea îi înfrânse prin foame“. Istoricul antic nu ne spune clar ce s-a întâmplat cu poporul lui Dapyx, dacă aceşti civili au murit efectiv în peşteră sau dacă în cele din urmă s-au predat romanilor.
O a treia ipoteză avansată de unii specialişti este aceea că civilii au reuşit să părăsească peştera printr-o ieşire secretă ştiută doar de ei, printr-un lung tunel subteran, care i-ar fi scos într-o zonă ferită.
 
Această peşteră Keiris rămâne şi astăzi o mare enigmă, localizarea ei fiind un subiect de aprige controverse între specialişti sau între simpli iubitori de istorie. Izvoarele ne spun că Dapyx stăpânea în centrul ţării scitice, având probabil capitala undeva în zona Cheile Dobrogei - Gura Dobrogei. Aici sunt într-adevăr grote, dar niciuna atât de mare încât să se potrivească cu descrierea Keirisului. Poate că acum este surpată sau nu a fost încă descoperită... aceasta ar fi o variantă.
 
Cei mai mulţi arheologi români din ultimul secol, printre care se numără şi Vasile Pârvan, au opinat însă că legendara Keiris nu poate fi decât peştera Limanu, cea mai mare din Dobrogea şi într-adevăr un labirint de galerii, unde te poţi pierde cu uşurinţă. Aceasta se află însă lângă Mangalia, mult la sud faţă de presupusul regat al lui Dapyx. Localizarea legendarei Keiris va rămâne probabil mereu o enigmă ce nu va fi vreodată elucidată.
 
Povestea fatidicului an 28 î.Hr. continuă. După distrugerea geţilor lui Dapyx şi zidirea uriaşei peşteri Keiris, generalul Crassus decide să continue campania militară şi să supună întreaga Sciţie Mică, aducând-o definitiv sub stăpânire romană. El îi atacă şi pe băştinaşii din triburi care se arătaseră neutre şi care nu se implicaseră în conflictul de până atunci: „Biruitor, el nu cruţă nici pe ceilalţi geţi, deşi între Dapyx şi aceştia nu era nicio legătură“.
 
Principala sa ţintă este un al treilea regat al Dobrogei antice, situat undeva în nord (n.a. identificare ipotetică în zona Somova, Tulcea) şi condus de un rege mai vârstnic, pe nume Zyraxes. Nici acesta nu se implicase în războiul dintre Dapyx şi Roles, dar Crassus aştepta de mult să poată porni contra lui...
 
Pentru că Zyraxes era un vechi războinic, foarte probabil unul din protagoniştii victoriei răsunătoare de la Histria, din anul 61 î.Hr., reuşită de geţi şi de bastarni în faţa generalului Hybrida. Spunem acest lucru pentru că se ştie că în capitala lui Zyraxes, numită Genucla, se aflau steagurile legiunilor romane înfrânte la Histria, în bătălia sus-menţionată.
 
Scrie Dio Cassius: „Crassus a pornit apoi spre Genucla, cea mai puternică întăritură a statului lui Zyraxes, căci auzise că acolo se află steagurile... Asediind Genucla - în acelaşi timp pe uscat, cât şi de pe Istru, deoarece era durată lângă apă - în scurtă vreme o cuceri, dar cu multă osteneală...“
 
Crassus cucereşte Genucla, dar Zyraxes nu se mai afla de mult aici. Aflând probabil despre moartea lui Dapyx, bătrânul rege get din nord a decis să îşi părăsească regatul. Pare un gest de laşitate şi de abandon al propriului popor, dar informaţiile pe care le avem sunt destul de sărace pentru a putea trage o concluzie clară.
 
Dacă ar fi aşa, în antiteză cu regele său fugar, poporul get din Genucla s-a arătat foarte viteaz, opunând o mare rezistenţă atacatorilor romani.
 
Este posibil şi ca Zyraxes să fi încercat să îşi găsească aliaţi pentru a scăpa de marea primejdie romană, iar această ipoteză pare preferată şi de Dio Cassius: „Căci el, îndată ce aflase de atacul lui Crassus, s-a îmbarcat şi a pornit la sciţi, cu mulţi bani, pentru a le cere ajutor, dar nu a mai apucat să se întoarcă“.
 
Istoria nu ne mai spune ce s-a întâmplat cu Zyraxes sau cu tezaurul pe care îl purta asupra sa. Poate a fost ucis şi jefuit pe drum sau de către sciţii cărora dorea să le ceară ajutor militar.
 
Aşa se încheie povestea campaniei lui Crassus în Dobrogea antică a anului 28 î.Hr. Victoriile sale vor fi decisive şi, graţie lor, Scythia Minor va cădea total sub stăpânire romană, devenind provincie a Imperiului.
 
Ironia sorţii, planul lui Roles de a controla provincia s-a întors împotriva sa, el ajungând doar un alt supus al marii puteri numite Roma. Nu mai ştim cum a continuat nici povestea acestui rege de la Sacidava.
 
Scythia Minor şi-a început astfel povestea romană, iar de atunci au trecut peste două milenii. Povestea a supravieţuit şi, graţie ei, nu vom uita niciodată vitejia lui Dapyx, un mic, dar curajos rege get, care a riscat totul, sacrificându-se pe sine, în căutarea unui etern vis al omenirii numit... libertate...
 

Bibliografie

 
- Izvoare privind istoria României (FONTES I), Bucureşti 1964, Editura Academiei Republicii Socialiste a României: Dio Cassius - pag. 675-677
- Rădulescu Adrian, Bitoleanu Ion - Dobrogea, Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Povestea regelui get Dapyx Luptele cu romanii, campania lui Crassus, taina peşterii Keiris şi asediul Genuclei (I) 

 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea „Elevul care a avut reavoință la dexterități, nu rămâne corijent, ci e permutat la altă școală“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Oct 2018 510

Istoria Dobrogei - oameni, popoare Sciţii

18 Oct 2018 497

#citeşteDobrogea „În lume sunt trei feluri de femei - cele născute din femeie, din căţea şi din pisică“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Oct 2018 1229

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (IV) (galerie foto)

17 Oct 2018 911

#citeşteDobrogea „Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinile măririi strămoşilor săi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Oct 2018 529

#citeșteDobrogea Monografia comunei Valu lui Traian. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 655

File din istoria Constanţei (II) Muzeul de la Prefectură, Sossia Africana şi alte vestigii ale Tomisului (1878-1883)

16 Oct 2018 508

#citeșteDobrogea De unde au venit primii învățători în Dobrogea anului 1878. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Oct 2018 1096

Primarul Decebal Făgădău a anunțat când încep lucrările de punere în siguranță a Cazinoului din Constanța

15 Oct 2018 1292

File din istoria Constanţei (I) Muzeul de la Konak şi primele piese (1878-1883)

15 Oct 2018 723

#citeşteDobrogea Manifestul celui mai bogat român din Dobrogea. „Toţi vor să fie mari şi nimeni mic, toţi dărâmă şi nimeni nu zideşte“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Oct 2018 1826

Programul slujirii ierarhilor din Mitropolia Munteniei şi a Dobrogei, astăzi, în ziua sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva

14 Oct 2018 789

#citeşteDobrogea Cum era tratat românul când venea în „musafârlâc“ la tătar. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Oct 2018 7200

Încep lucrările de conservare la Cazinoul din Constanţa. Act important emis de municipalitate

13 Oct 2018 6643

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Marele avocat Istrate Micescu, naşul de botez al istoricului Adrian V. Rădulescu. Aducere-aminte împreună cu senatorul Puiu Haşotti

12 Oct 2018 1146

Din comorile revistei interbelice „Analele Dobrogei“ Comuna Topalu acum aproape 100 de ani. Monografie de Victor Morfei, din Topalu

11 Oct 2018 750

Interviu live cu primarul comunei Pantelimon, Costel Armășescu „Îmi doresc să ajungem la acea pace socială, fiecare să își găsească locul, să evoluăm. Am fost bulversați de democrație și mulți au pierdut din patriotism“

11 Oct 2018 803

Scurtă istorie a Portului modern Constanța (V) Poartă către lumea largă - cursele internaționale

05 Oct 2018 758

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Documentarul despre Adrian V. Rădulescu „declanşează o atitudine faţă de cei buni“. ZIUA de Constanţa, felicitată pentru proiect (galerie foto)

04 Oct 2018 646

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Premieră în istoria Pontica - „Mass-media, autoritatea constănțeană, comunitatea academică și mediul universitar și-au dat mâna“ (galerie foto)

04 Oct 2018 949

LIVE TEXT Varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ şi a revistei „Analele Dobrogei“, lansată de ZIUA de Constanţa, la Pontica 51 (galerie foto + video)

03 Oct 2018 1655

„Istoria Dobrogei“ de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu

03 Oct 2018 346

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (IV) Import-export şi perioada interbelică

03 Oct 2018 1031

Istoricul Constantin Tudor, partener în proiectul ZIUA de Constanţa, numit cetăţean de onoare al oraşului Călăraşi

03 Oct 2018 1391

#citeşteDobrogea Cernavodă - Bogazchioi, aşezarea de la revărsarea Dunării (III)

03 Oct 2018 1385

#AdrianV.Rădulescu În deschiderea Pontica 51, ZIUA de Constanța lansează varianta digitală a volumului „Istoria Dobrogei“ și a revistei „Analele Dobrogei“ - serie veche (document)

03 Oct 2018 1377

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

02 Oct 2018 673

#citeșteDobrogea Revista „Analele Dobrogei“ - „comoara scumpă a cunoștințelor despre trecut“ (I.N. Roman)

02 Oct 2018 501

#citeșteDobrogea În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ (serie veche) - texte de referință pentru istoria Dobrogei

01 Oct 2018 388

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Amintirile prof. univ. dr. Alexandru Barnea despre colegul său, Adrian V. Rădulescu (galerie foto)

01 Oct 2018 567

#citeșteDobrogea Rememorare. Constantin Brătescu, fondator al revistei „Analele Dobrogei“. 136 de ani de la naștere

29 Sep 2018 887

#AdrianV.Radulescu - ctitorul Dr. Magdalena Tiţă - „Un mare Om, un excelent arheolog și strălucit profesor“ (galerie foto)

29 Sep 2018 720

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 4, 1922

28 Sep 2018 186

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 3, 1922

28 Sep 2018 126

Analele Dobrogei, anul 3, nr. 2, 1922

28 Sep 2018 154

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 4, 1921

28 Sep 2018 102

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 3, 1921

28 Sep 2018 95

Analele Dobrogei, anul 2, nr. 1, 1921

28 Sep 2018 108

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 4, 1920

28 Sep 2018 101

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 3, 1920

28 Sep 2018 136

Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920

28 Sep 2018 173

În curând, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța Revista „Analele Dobrogei“ - izvor de aur pentru cunoașterea istoriei locale

28 Sep 2018 743

#citeşteDobrogea 115 ani de la naşterea pictorului dobrogean care a împrumutat numele satului natal

27 Sep 2018 1211

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. biolog Alexandru Şerban Bologa - „Profesorul Adrian Rădulescu, aşa cum l-am cunoscut“ (galerie foto)

27 Sep 2018 873

#citeşteDobrogea Participarea femeilor scoţiene la operaţiunile militare din 1916 şi prezenţa lor la Medgidia (galerie foto)

26 Sep 2018 1058

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Academicianul Emilian Popescu - „Epoca lui Adrian V. Rădulescu nu va putea fi depăşită uşor“ (galerie foto)

26 Sep 2018 795

#citeșteDobrogea 137 de ani de la nașterea poetului dobrogean Panait Cerna

25 Sep 2018 820

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (III) Inaugurarea din 1909, distrugerile din Primul Război Mondial şi primele refaceri

25 Sep 2018 882

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Vasile Sârbu - „Adrian V. Rădulescu a fost un foarte bun patriot“ (galerie foto inedită)

25 Sep 2018 850

Scurtă istorie a Portului modern Constanţa (II) Primele încercări şi salvatorul Saligny

24 Sep 2018 2089