Invitati

Povestea regelui get Dapyx - Luptele cu romanii, campania lui Crassus, taina peşterii Keiris şi asediul Genuclei (II) (galerie foto)

În anul 28 î.Hr., Roma a reuşit o mare victorie în Scythia Minor împotriva geţilor lui Dapyx. Viteazul rege get a pierit, după ce, cu mare curaj, luptase împotriva unei forţe militare superioare numeric, condusă de proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus. Poate dacă nu ar fi fost trădaţi, geţii lui Dapyx ar fi putut evita eşecul. Din păcate însă, nu s-a întâmplat aşa.
 
Situată undeva în centrul Dobrogei antice, cetatea nenumită a lui Dapyx a fost cucerită, iar majoritatea războinicilor ei, ucişi în groaznica luptă de apărare a fortificaţiei. Conducătorul lor însuşi şi-a pierdut viaţa, fie căzut în bătălie, fie prin sinucidere, pentru a evita să ajungă prizonier. Există însă şi câţiva supravieţuitori, iar printre aceştia se numără şi fratele lui Dapyx, o căpetenie pe care izvoarele istorice o menţionează, dar căreia nu îi spun numele.
 
Ştim însă, graţie aceluiaşi Dio Cassius, că: „Generalul Crassus îl prinse de viu pe fratele acestuia (n.a. al lui Dapyx), însă nu numai că nu i-a făcut niciun rău, ba chiar i-a dat drumul“.
 
Decizia lui Crassus este una surprinzătoare, fiind cunoscut ca un general crud şi nemilos. Înainte de a veni în Sciţia Mică pentru a-l ajuta pe Roles, în anul 29 î.Hr., măcelărise fără milă, la sud de Dunăre, bastarni şi triburi de traci. De asemenea, faptele sale ulterioare din cadrul expediţiei sale pontice vor fi, de asemenea, unele pline de mare cruzime.
 
Nu vom şti însă probabil niciodată motivul real pentru care ofiţerul roman a preferat să îl lase în viaţă pe fratele lui Dapyx. Din nefericire, după acest episod povestit de Dio Cassius, urmele prinţului get se pierd definitiv.
 
După ce distruge cetatea geţilor, Crassus află că poporul acestuia, cu toate averile sale, se ascunsese într-o peşteră din apropiere, o grotă uriaşă... „După ce a săvârşit acestea, Crassus s-a îndreptat spre o peşteră numită Ceiris (Keiris). Aceasta era atât de încăpătoare şi totodată atât de trainică, încât se povestea că titanii, când au fost biruiţi de zei, s-au refugiat acolo. În locul acesta, băştinaşii - veniţi în număr mare - aduseseră cu ei, printre altele, lucrurile cele mai de preţ şi toate turmele lor“.
 
Generalul roman îşi arată din nou cruzimea şi ia o decizie îngrozitoare: „Crassus căută şi astupă toate intrările întortocheate şi greu de aflat ale peşterii, de aceea îi înfrânse prin foame“. Istoricul antic nu ne spune clar ce s-a întâmplat cu poporul lui Dapyx, dacă aceşti civili au murit efectiv în peşteră sau dacă în cele din urmă s-au predat romanilor.
O a treia ipoteză avansată de unii specialişti este aceea că civilii au reuşit să părăsească peştera printr-o ieşire secretă ştiută doar de ei, printr-un lung tunel subteran, care i-ar fi scos într-o zonă ferită.
 
Această peşteră Keiris rămâne şi astăzi o mare enigmă, localizarea ei fiind un subiect de aprige controverse între specialişti sau între simpli iubitori de istorie. Izvoarele ne spun că Dapyx stăpânea în centrul ţării scitice, având probabil capitala undeva în zona Cheile Dobrogei - Gura Dobrogei. Aici sunt într-adevăr grote, dar niciuna atât de mare încât să se potrivească cu descrierea Keirisului. Poate că acum este surpată sau nu a fost încă descoperită... aceasta ar fi o variantă.
 
Cei mai mulţi arheologi români din ultimul secol, printre care se numără şi Vasile Pârvan, au opinat însă că legendara Keiris nu poate fi decât peştera Limanu, cea mai mare din Dobrogea şi într-adevăr un labirint de galerii, unde te poţi pierde cu uşurinţă. Aceasta se află însă lângă Mangalia, mult la sud faţă de presupusul regat al lui Dapyx. Localizarea legendarei Keiris va rămâne probabil mereu o enigmă ce nu va fi vreodată elucidată.
 
Povestea fatidicului an 28 î.Hr. continuă. După distrugerea geţilor lui Dapyx şi zidirea uriaşei peşteri Keiris, generalul Crassus decide să continue campania militară şi să supună întreaga Sciţie Mică, aducând-o definitiv sub stăpânire romană. El îi atacă şi pe băştinaşii din triburi care se arătaseră neutre şi care nu se implicaseră în conflictul de până atunci: „Biruitor, el nu cruţă nici pe ceilalţi geţi, deşi între Dapyx şi aceştia nu era nicio legătură“.
 
Principala sa ţintă este un al treilea regat al Dobrogei antice, situat undeva în nord (n.a. identificare ipotetică în zona Somova, Tulcea) şi condus de un rege mai vârstnic, pe nume Zyraxes. Nici acesta nu se implicase în războiul dintre Dapyx şi Roles, dar Crassus aştepta de mult să poată porni contra lui...
 
Pentru că Zyraxes era un vechi războinic, foarte probabil unul din protagoniştii victoriei răsunătoare de la Histria, din anul 61 î.Hr., reuşită de geţi şi de bastarni în faţa generalului Hybrida. Spunem acest lucru pentru că se ştie că în capitala lui Zyraxes, numită Genucla, se aflau steagurile legiunilor romane înfrânte la Histria, în bătălia sus-menţionată.
 
Scrie Dio Cassius: „Crassus a pornit apoi spre Genucla, cea mai puternică întăritură a statului lui Zyraxes, căci auzise că acolo se află steagurile... Asediind Genucla - în acelaşi timp pe uscat, cât şi de pe Istru, deoarece era durată lângă apă - în scurtă vreme o cuceri, dar cu multă osteneală...“
 
Crassus cucereşte Genucla, dar Zyraxes nu se mai afla de mult aici. Aflând probabil despre moartea lui Dapyx, bătrânul rege get din nord a decis să îşi părăsească regatul. Pare un gest de laşitate şi de abandon al propriului popor, dar informaţiile pe care le avem sunt destul de sărace pentru a putea trage o concluzie clară.
 
Dacă ar fi aşa, în antiteză cu regele său fugar, poporul get din Genucla s-a arătat foarte viteaz, opunând o mare rezistenţă atacatorilor romani.
 
Este posibil şi ca Zyraxes să fi încercat să îşi găsească aliaţi pentru a scăpa de marea primejdie romană, iar această ipoteză pare preferată şi de Dio Cassius: „Căci el, îndată ce aflase de atacul lui Crassus, s-a îmbarcat şi a pornit la sciţi, cu mulţi bani, pentru a le cere ajutor, dar nu a mai apucat să se întoarcă“.
 
Istoria nu ne mai spune ce s-a întâmplat cu Zyraxes sau cu tezaurul pe care îl purta asupra sa. Poate a fost ucis şi jefuit pe drum sau de către sciţii cărora dorea să le ceară ajutor militar.
 
Aşa se încheie povestea campaniei lui Crassus în Dobrogea antică a anului 28 î.Hr. Victoriile sale vor fi decisive şi, graţie lor, Scythia Minor va cădea total sub stăpânire romană, devenind provincie a Imperiului.
 
Ironia sorţii, planul lui Roles de a controla provincia s-a întors împotriva sa, el ajungând doar un alt supus al marii puteri numite Roma. Nu mai ştim cum a continuat nici povestea acestui rege de la Sacidava.
 
Scythia Minor şi-a început astfel povestea romană, iar de atunci au trecut peste două milenii. Povestea a supravieţuit şi, graţie ei, nu vom uita niciodată vitejia lui Dapyx, un mic, dar curajos rege get, care a riscat totul, sacrificându-se pe sine, în căutarea unui etern vis al omenirii numit... libertate...
 

Bibliografie

 
- Izvoare privind istoria României (FONTES I), Bucureşti 1964, Editura Academiei Republicii Socialiste a României: Dio Cassius - pag. 675-677
- Rădulescu Adrian, Bitoleanu Ion - Dobrogea, Istoria românilor dintre Dunăre şi Mare, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Povestea regelui get Dapyx Luptele cu romanii, campania lui Crassus, taina peşterii Keiris şi asediul Genuclei (I) 

 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Cristea Grosu (galerie foto)

21 Jun 2018 421

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) Presa şi învăţământul tulcean - galerie foto

21 Jun 2018 1063

#citeșteDobrogea De vorbă cu istoricul Valentin Ciorbea. Legătura dintre generalul Paul Teodorescu, Mănăstirea Dintr-un Lemn și marinari

19 Jun 2018 499

Porturile fluviale ale Dobrogei în perioada interbelică (anul de referinţă 1931) (II) - galerie foto

19 Jun 2018 1334

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Constanţa, stadiul de adormire 1879 - 1895

19 Jun 2018 661

#scrieDobrogea Sayd Mârza Paşa - tătarul care a modernizat Dobrogea şi a întemeiat oraşul Medgidia

19 Jun 2018 3442

#citeșteDobrogea Istoricul constănțean Stoica Lascu împlinește astăzi 67 de ani. La mulți ani!

18 Jun 2018 320

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul IV. Stăpânirea românească Regele Carol. Înțeleptul și Dobrogea

18 Jun 2018 670

#RespectTeatru #CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Motivație (galerie foto)

18 Jun 2018 463

Porturile fluviale ale Dobrogei în perioada interbelică (anul de referință 1931) (I) (galerie foto)

18 Jun 2018 977

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Seri de teatru antic

18 Jun 2018 672

Şi burghez, şi monarhist! (II) Bricul şi Marea Vecină de la Răsărit (galerie foto)

15 Jun 2018 757

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) (IV) - viaţa culturală şi religioasă

14 Jun 2018 825

„Om deosebit de inimos şi plin de curaj“ Dimitrie Chirescu - dascălul, preotul, întemeietorul de şcoli şi biserici în Dobrogea (galerie foto)

13 Jun 2018 775

Martirizarea Sfântului Dasius şi sângeroasa sărbătoare „Regele Saturnaliilor“

12 Jun 2018 703

#RespectTeatru Mesaj dedicat sărbătorii seniorilor teatrului constănţean. Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa

12 Jun 2018 696

Dobrogea medievală Campaniile voievozilor Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul

11 Jun 2018 795

#RespectTeatru Incursiune în memoria teatrului constănţean

11 Jun 2018 492

#RespectTeatru Mesaj de susţinere al lui George Ivaşcu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale

11 Jun 2018 742

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, mai bogată cu şapte titluri esenţiale despre teatru. Iar seniorii scenei constănţene se întorc... „acasă“

11 Jun 2018 1010

#RespectTeatru Mesaj dedicat sărbătorii seniorilor teatrului constănţean. Horia Marius Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa

08 Jun 2018 730

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878-1918) (III) - activitatea edilitară şi dezvoltarea economică (galerie foto)

07 Jun 2018 952

Eroi mircişti ai Războiului de Reîntregire a României

06 Jun 2018 772

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.2) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

06 Jun 2018 983

Raguzanii, misterioşii negustori ai Dobrogei medievale (II) Relatările lui Paolo Giorgi, un spion al creştinătăţii de la sfârşitul secolului al XVI-lea

05 Jun 2018 799

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Pe locul Catedralei „Sf. Petru şi Pavel“ era un cimitir turcesc

04 Jun 2018 778

Raguzanii, misterioşii negustori ai Dobrogei medievale (I)

04 Jun 2018 1336

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Tătarii şi cazacii în Dobrogea

02 Jun 2018 1276

Călători străini prin Dobrogea (CXC) - Vicontele de Caston (Franţa) (galerie foto)

01 Jun 2018 773

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanţa la 1859. Un orăşel mic şi friguros

01 Jun 2018 1161

#RespectTeatru Incredibila memorie a teatrului constănţean. Un proiect marca ZIUA de Constanţa

01 Jun 2018 1243

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Două misiuni franceze la Constanţa

31 May 2018 658

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) (II) - economie, administraţie şi populaţie (galerie foto)

31 May 2018 2068

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Dobrogea la 1854. Sărăcie de nedescris şi holeră

30 May 2018 1027

Ardeleanul Mihail Tanco şi Marina Română (galerie foto)

30 May 2018 850

#RespectTeatru #citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Seniorii teatrului constănţean. De vorbă cu actorul nonagenar Alexandru Mereuţă. Poveşti din vremea când era director la Teatrul din Bârlad (galerie foto)

30 May 2018 1029

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IX)

29 May 2018 576

Oraşul Silistra în secolul al XIX-lea, fortăreaţa şi vizita sultanului Abdul Medgid în Dobrogea

29 May 2018 1248

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Ion Ionescu dela Brad în Dobrogea la 1850

29 May 2018 1453

Trei regi misterioşi ai Dobrogei antice - Rex Histrianorum, Moskon şi „frumosul şi puternicul“ Isanthes

28 May 2018 1322

#RespectTeatru Incredibila memorie a teatrului constănţean. Un proiect marca ZIUA de Constanţa

28 May 2018 1910

#citeşteDobrogea Academicianul dobrogean Petre Frangopol aniversează 85 de ani. Respect pentru genialitatea unui mare român

26 May 2018 604

#citeşteDobrogea In Memoriam Jean Constantin, la opt ani de la dispariţie

26 May 2018 1140

#citeşteDobrogea In Memoriam compozitorul Dumitru Lupu. Ar fi împlinit astăzi 66 de ani

25 May 2018 1462

#citesteDobrogea Scriitorul dobrogean Octavian Georgescu sărbătoreşte 81 de ani

23 May 2018 404

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (II) Doctorul fără arginţi, „contele“ lacului vărgat şi vacanţele lui Eliade

22 May 2018 1038

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (I) Bătrânul tătar Tekir, Mârza Bey, firmanele lui Soliman Magnificul şi sfântul cu cap de câine

21 May 2018 3453

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VIII)

21 May 2018 809

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea sculptorului Ion Jalea, cel care a donat Constanţei mare parte din lucrările sale

18 May 2018 833

#citeșteDobrogea Semnele prevestitoare de moarte la macedoneni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 May 2018 6779