Invitati

Preoți și biserici la sat Parohia Almalău, județul Constanța (galerie foto)

Satul Almalău, comuna Ostrov, județul Constanța, este una dintre puținele localități din Dobrogea care și-au păstrat, chiar dacă într-o formă puțin românizată, numele turcesc, Almalîul. Deși documentele de arhivă arată că satul Almalău a fost locuit în decursul anilor de populație majoritar bulgărească, acesta a putut primi numele de la stăpânirea turcească, sau chiar e posibil să fi preluat numele pârâului Almalîul, care îl străbate. Potrivit părintelui Ion Vasilescu, fost preot în această parohie, în Almalău n-au existat turci și nu există urme turcești în sat.

 
Încă de la înființarea localității, datată după unele surse la mijlocul secolului al XVI-lea, Almalău a fost o comună de sine stătătoare, intrând în componența comunei Ostrov abia în anul 1968, alături de satele Bugeag, Galița, Gârlița și Esechioi. 
 
Numele satului, Almalău, este derivat din cuvântul turcesc elma, care înseamnă măr. Cu acest prim nume, „Elmalî Kaza Silistra”, conform cercetărilor efectuate de Anca Ghiață și consemnate de muzeograful Argentina Bărbulescu, satul apare în defterul din 1573 și în fondul tapiurilor emise între 1864-1877, iar în defterul pe anii 1675-1676, care evidenția satele obligate să livreze Înaltei Porți anumite cantități de orz, apare cu numele de „Elmalî nahia Dobrogea”.
 
La sfârșitul secolului XX, căpitanul M.D. Ionescu aprecia că Almalău este un sat cu „case frumoase înconjurate de grădini cu arbori, cu străzi drepte și curate”, în care locuiau, pe lângă bulgarii majoritari, 11 români, doi turci și un sârb. Încă din anul 1828, comunitatea bulgărească a ridicat o biserică cu hramul „Înălțarea Domnului”, în care slujeau doi preoți și doi cântăreți bisericești. Abia după Războiul de Independență, aceeași comunitate a construit clădirea primăriei, în 1880, și clădirea școlii, în 1881.
 
Din Marele Dicționar Geografic al României, aflăm că, la 1898, dealurile care înconjurau satul Almalîul erau acoperite în cea mai mare parte cu pășuni și semănături, cu vii „ce dau un vin bun”, iar pe coama dealului Ieralcea-Bair se găseau ruinele forturilor turcești Arab-Tabia II și Gabrovița, care serveau ca „puncte de observație și deseori întărite spre a servi ca puncte de apărare ale turcilor contra rușilor”. Tot din Marele Dicționar Geografic al României mai aflăm că „Almalîul este mare și frumos, așezat pe ambele maluri ale pârâului Almalîul și pe 3 - 4 văi mici ce se deschid în el; este un sat bogat cu case mari, frumoase, bine îngrijite și așezate în ordine pe trei ulițe paralele cu pârâul, și vreo 12 transversale; fiecare căsuță are grădinița ei; la apus sunt vii întinse, ca și la răsărit, iar numeroasele mori de vânt (25) înveselesc și mai mult aspectul său”.
 
Muzeograful Argentina Bărbulescu menționează că, la începutul secolului XX, în Almalău exista o populație de 2050 de oameni, din care 1764 bulgari, 267 români, 3 armeni, 7 unguri și 9 țigani, iar în localitate existau două mahalale distincte: Grebini, în partea de răsărit, al cărei toponim deriva de la cuvântul bulgăresc greben (pieptene), care evidenția modul în care femeile își aranjau părul, și Sicoveni, în partea de apus, în care s-au stabilit bulgari veniți din ținuturile Cotel și Garlova. Majoritatea românilor erau veterani ai războiului din 1877-1878, din Oltenia și Argeș, colonizați în Almalău între anii 1904 și 1905.
 
La începutul perioadei interbelice se observă o scădere a populației din Almalău, în principal din cauza refugiului populației în zona Moldovei, în urma ocupației Dobrogei din Primul Război Mondial. Populația bulgară avea să părăsească satul în anul 1940, în urma Tratatului  de la Craiova. Prin această convenție, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul, din care a rezultat un schimb de populație între cele două țări, finalizat cu strămutarea a 110.000 de români și 77.000 de bulgari. Satul Almalău are o importanță geografică deosebită, fiind așezat și azi în apropierea graniței româno-bulgare. Datorită acestui aspect, numele satului apare și în documentul  Tratatului de la Craiova din 1940.
 
În casele bulgarilor din Almalău s-au așezat români veniți din Cadrilater și astfel, pentru prima dată în istoria satului, românii au devenit majoritari. „Oameni harnici, pașnici și înțelegători”, după cum îi caracteriza preotul Ion Vasilescu în anul 1967, aceștia se ocupau cu agricultura, viticultura, creșterea vitelor și grădinăritul. 
 

Biserica „Înălțarea Domnului” din Almalău, județul Constanța

 
Actuala biserică din Almalău, cu hramul „Înălțarea Domnului”, a fost construită în anul 1905, tot de bulgari, în apropierea bisericii ridicate în anul 1828, care devenise neîncăpătoare. De la această biserică au rămas doi stâlpi de piatră, care au folosit drept sfeștnice la icoanele  împărătești. Din cauza strămutării locuitorilor bulgari din Almalău, în  Cadrilater, nu s-au păstrat documente legate de ctitorii, constructorul și arhitectul bisericii. Știm însă că actuala biserică a fost construită în formă de cruce, cu trei turle. În urma unei furtuni din anul 1932, acoperișul bisericii a fost distrus în totalitate, iar primele două turle au fost dislocate și aruncate la zeci de metri. În urma lucrărilor de reparații, cele două turle nu au mai fost refăcute, biserica având și azi doar turla cea mare. Prima pictură a bisericii, din care azi mai sunt doar câteva scene, a fost executată de pictorii Anton și Petre Serafim din București, în anul 1905.
 
După preluarea lăcașului de cult, în anul 1941, de Episcopia Constanței, asupra lui au fost întreprinse mai multe lucrări de reparații, fiind redat slujirii. Un amplu proces de reabilitare a bisericii din Almalău s-a desfășurat între anii 2008 și 2010, sub coordonarea preotului paroh de atunci, Cristian Nicolae, astăzi slujitor în Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Medgidia. Aceste lucrări, realizate cu sprijinul domnului primar Niculae Dragomir și al Consiliului Local Ostrov, au constat în refacerea tencuielii exterioare și înlocuirea ferestrelor și ușilor, restaurarea interiorului și a fragmentelor de frescă și restaurarea gardului bisericii. Totodată, a fost construită o nouă clopotniță. În urma acestor lucrări, biserica a fost sfințită pe 11 august 2015, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
 

Preotul paroh Nicolae Anei

 
Din anul 2016, în Parohia „Înălțarea Domnului” din Almalău, Protoieria Altinum, județul  Constanța, slujește preotul iconom-stavrofor Nicolae Anei. Părintele Nicolae Anei s-a născut pe 23 februarie 1983 în Medgidia. Absolvent al Liceului Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Medgidia, între anii 2004 și 2008 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanța, secția Teologie Pastorală, pe care le-a absolvit cu lucrarea de licență: „Învățătura despre Fecioara Maria, bazată pe scrierile Noului Testament”. În cadrul aceleeași facultăți a absolvit și cursurile de Master, specializarea Managementul Turismului Religios, cu lucrarea: „Mănăstirea Curtea de Argeș”. Pe 23 august 2008 s-a căsătorit cu Nicoleta Horbenco, cu care are doi copii: Daria Maria și David Andrei.
 
Pe 24 februarie 2010 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Dobromir, județul Constanța, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Urmare a bogatei activități pastoral-administrative desfășurate la Dobromir, finalizată cu sfințirea bisericii din Dobromir-Deal, părintele Nicolae Anei a fost hirotesit iconom-stavrovor, pe 30 august 2014, de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Pentru o scurtă perioadă, 2014 - 2016, părintele Anei a slujit în Parohia Izvorul-Mare, Protoieria Medgidia, iar de la 1 februarie 2016 a fost transferat la cerere în Parohia Almalău, unde slujește și azi, dovedind aceleași calități pastoral-administrative și misionare.
 
Bibliografie 
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Almalău, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Altinum, Constanța, 2016
Căpitanul M.D. Ionescu, Dobrogea în pragul secolului al XX-lea, București 1904
Lahovari, George Ioan, Marele dicționar geografic al Romîniei, Vol. I. București, 1898
Arhitectura Tradițională din Dobrogea, Revistă de cercetare etnografică, nr. 3/2010, Constanța
 
Surse foto: Facebook Satul Almalău; Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 
Despre Ionuț Druche
 
Ionuț Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanța. Este absolvent al Școlii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanța, al Grupului Școlar Industrial Construcții de Mașini din Constanța și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanța, promoția 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieții bisericești din Dobrogea, Ionuț Druche a organizat din 2010 și până în prezent mai multe comemorări și simpozioane. De asemenea, este autor și coautor a mai multor cărți și articole.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
 

Preoţi şi biserici la sat Parohia Petroşani, judeţul Constanţa (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Preoți și biserici la sat Parohia Grădina, județul Constanța (galerie foto)

09 Nov 2019 2361

Preoți și biserici la sat Parohia Dunărea, județul Constanța (galerie foto)

26 Oct 2019 1686

Preoți și biserici la sat Parohia Poiana, județul Constanța (galerie foto)

19 Oct 2019 1637

Preoți și biserici la sat Parohia Mircea Vodă, județul Constanța (galerie foto)

12 Oct 2019 1330

Preoţi şi biserici la sat Parohia Fântânele, judeţul Constanţa (galerie foto)

28 Sep 2019 2395

Preoți și biserici la sat Parohia Crișan, județul Constanța (galerie foto)

24 Sep 2019 1898

Preoți și biserici la sat Parohia Nuntași, județul Constanța (galerie foto)

14 Sep 2019 1920

Preoți și biserici la sat Parohia Adamclisi, județul Constanța (galerie foto)

07 Sep 2019 3603

Preoți și biserici la sat Parohia Șipotele, județul Constanța (galerie foto)

31 Aug 2019 3052

Preoţi şi biserici la sat Parohia Viişoara, judeţul Constanţa (galerie foto)

24 Aug 2019 3397

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ Negrești, județul Constanța (galerie foto)

15 Aug 2019 1685

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ din Cobadin, județul Constanța (galerie foto)

10 Aug 2019 3212

Preoţi şi biserici la sat Parohia Chirnogeni, judeţul Constanţa (galerie foto)

27 Jul 2019 1642

Preoţi şi biserici la sat Parohia Petroşani, judeţul Constanţa (galerie foto)

13 Jul 2019 2476

Preoţi şi biserici la sat Parohia Coslugea, judeţul Constanţa (galerie foto)

06 Jul 2019 2381