Invitati

Sănătatea şi serviciul sanitar în Dobrogea la sfârşitul secolului al XIX-lea

Ofiţerul Marin Ionescu - Dobrogianu, primul mare biograf al Dobrogei moderne, a fost primul care a publicat ample studii cu privire la realităţile meleagului danubiano-pontic, analizând fiecare sector şi oferind posterităţii informaţii extrem de preţioase.
 
După cercetări desfăşurate timp de 13 ani (de la 1890 - data mutării sale în Dobrogea, repartizat ca sublocotenent şi până în 1903), el reuşeşte să scrie o adevărată capodoperă: „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea: Geografia matematică, fisică, politică, economică şi militară“, carte care vede lumina tiparului în anul 1904 şi pe care o semnează „căpitanul M.D. Ionescu“, întrucât activa încă în armată (ulterior, va ajunge colonel) şi nici nu îşi schimbase încă numele.
 
Opera sa conţine o adevărată comoară de informaţii... Astăzi vom face referire doar la un singur aspect, cel legat de domeniul sănătăţii şi al serviciului sanitar din Dobrogea de la sfârşitul veacului al XIX-lea. M.D. Ionescu nu se fereşte să prezinte situaţia aproape dezastruoasă din acest domeniu şi, prin expunerea realităţilor consemnate pe teren şi a statisticilor aferente, va contribui la îmbunătăţirea ulterioară a condiţiilor de trai şi la dezvoltarea acestora.
 
Putem afirma, fără să ne temem că am greşi vreo clipă, că M.D. Ionescu a reuşit, graţie informaţiilor adunate, să sensibilizeze opinia publică şi pe reprezentanţii statului român (în frunte cu regele Carol I). Pe toţi aceştia i-a convins să implementeze o adevărată strategie de dezvoltare a Dobrogei şi de transformare a ei într-o provincie modernă, potrivită unei Românii decise să fie un punct important pe harta Europei.
 
M.D. Ionescu, în călătoriile sale de cercetare, consemnează câteva realităţi triste în ceea ce priveşte starea de sănătate a dobrogenilor, cu precădere a celor care trăiau în mediul rural. El povesteşte că, în 1895, în satul Cerchez Chioi (zona Negru Vodă), aproape toţi locuitorii sufereau de boli grave de ochi.
 
Un an mai târziu, când a vizitat satul Adam Klisi (azi, Adamclisi; Adam Kilisi - Biserica lui Adam, Biserica Primului Om), a constatat că foarte mulţi localnici sufereau de tuse măgărească. Nu era vorba despre cazuri izolate, de anumite zone afectate... Întreaga Dobroge se confrunta cu probleme grave din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei. Provincia era de două decenii reunită cu România, dar existau diferenţe uriaşe între acest tărâm parcă abia desprins din „medievalul“ otoman şi condiţiile din Muntenia, să spunem.
 
Statisticile privind personalul medical ce activa în Dobrogea demonstrează clar aceste lucruri: în judeţul Tulcea, de exemplu, existau un singur medic primar, trei medici de plăşi şi doi oficianţi sanitari (Sulina şi Măcin aveau câte un medic de plasă, iar la Isaccea şi Babadag activau împreună şi în schimburi medicul primar şi al treilea medic de plasă). Tot în judeţul Tulcea activau şase agenţi sanitari vaccinatori, 16 moaşe (şase la oraş şi zece în comunele rurale), doi agenţi sanitari şi doi subchirurgi intendenţi.
 
În judeţul Constanţa, în anul 1898, activau un medic primar, cinci medici de plăşi, trei medici de oraş (la Medgidia, Hârşova şi Ostrov, pe atunci comună urbană) şi un medic de spital (la Cernavodă), 12 agenţi sanitari vaccinatori, cinci agenţi sanitari de oraşe, şase moaşe de circumscripţie şi două de oraşe (Cernavoda şi Hârşova). Tuturor acestora li se adăugau personalul medical al oraşelor Tulcea şi Constanţa. Numărul angajaţilor din domeniu era extrem de mic, dacă ţinem seama de populaţia Dobrogei de la acea vreme.
 
Astfel, judeţul Constanţa avea în 1899 un număr de 135.050 de locuitori, iar judeţul Tulcea - 128.180 (conform Anuarului Statistic al României, editat în 1904). Bolile de tot felul făceau ravagii în Dobrogea anului 1898, anul din care avem cele mai multe statistici.
 
Pe primul loc în acest clasament nedorit al bolilor se afla paludismul, foarte des întâlnit în zonele lacustre şi mlăştinoase şi pe care astăzi îl asociem mai mult cu malaria ţărilor tropicale şi subtropicale şi cu ţânţarul anofel.
 
Paludismul din Dobrogea anului 1898 era însă o boală parazitară specifică unei regiuni dominate la nord-est de Delta Dunării şi de numeroase zone cu luciu de apă (cu milioanele lor de ţânţari). Numeroasele bălţi şi mocirlele „neastupate vreodată“, modul de trai din zonele rurale şi lipsa igienei contribuiau, cu precădere în judeţul Tulcea, la îmbolnăviri numeroase, manifestate prin friguri şi puseuri de febră. Era o boală-fenomen, foarte des întâlnită în zonele sus-menţionate şi aproape imposibil de contracarat la acea vreme.
 
Bolile epidemice erau spaima dobrogeanului din acele timpuri. În anul de referinţă 1898 s-au consemnat nu mai puţin de 394 de decese provenite din boli epidemice, din care 297 au fost înregistrate în judeţul Tulcea. Astfel, au fost consemnate 78 de cazuri de îmbolnăvire de febră tifoidă, din care 65 în judeţul Constanţa.
 
S-au înregistrat şi 460 de cazuri de tuse convulsivă, 52 de angină defterică (37 în jud. Constanţa). Rujeola a afectat şi ea 32 de comune în judeţul Tulcea, din cei 1886 de bolnavi consemnaţi, 260 dintre ei pierzându-şi viaţa. În total, în Dobrogea au fost înregistrate 2.496 de cazuri, judeţul Constanţa având numai 610.
 
Sifilisul era răspândit mai ales în mediul urban, în timp ce dizenteria - cauză a proastei alimentaţii - făcea, la rândul ei, ravagii, fiind înregistrate 170 de cazuri, toate în judeţul Tulcea.
 
Scarlatina (74 de cazuri în 1898), râia (498 de cazuri), variola (nouă cazuri în jud. Constanţa) pelagra (opt cazuri în jud. Constanţa) şi lepra (26 de cazuri) întregesc această paletă îngrozitoare a bolilor ce afectau tărâmul dintre Dunăre şi Mare.
 
Erau foarte multe probleme legate de acordarea serviciilor medicale specializate, mai ales în ceea ce priveşte naşterile. În toată Dobrogea activau doar 24 de moaşe care aveau pregătirea necesară şi dreptul de a efectua această activitate. Numărul moaşelor de vatră, fără pregătire medicală prealabilă, era însă unul cu mult mai mare şi de aici rezultau şi foarte multe cazuri de morţi înregistrate la naşteri (mame şi nou-născuţi).
 
Vaccinarea se făcea la o scară largă în 1898 (peste 16.500 de vaccinări), în comparaţie cu anii anteriori. Existau însă probleme legate de unele comunităţi care nu acceptau acest serviciu gratuit oferit de stat.
 
Lipovenii bespopoviţi erau primii care se opuneau, întrucât spuneau că religia nu le permite, iar M.D. Dobrogeanu povesteşte că la Sarichioi, în 1897, un dascăl ce îşi vaccinase doi copii fusese „huiduit de-a lungul satului“ de consătenii săi. Deşi fiecare comună avea la primărie un dulap cu medicamente, ce trebuiau oferite gratuit bolnavilor, acestea erau, de cele mai multe ori, expirate.
 
În Dobrogea funcţionau deja un număr important de spitale, dar capacitatea de cazare era încă foarte mică în raport cu numărul bolnavilor.
 
Spitalul Comunal Constanţa, înfiinţat din 1893, dispunea de doar 50 de paturi şi avea un medic, o moaşă şi 13 ajutoare, Spitalul Judeţean Cernavoda avea 25 de paturi, iar cel de la Hârşova - 15 paturi. Exista un spital rural şi la Parachioi (azi, Băneasa), unde existau 30 de paturi şi unde unitatea era deservită de un medic, un intendent, un subchirurg, un preot, un hoge, trei infirmiere şi cinci oameni de serviciu.
 
Spitalul Comunal din Tulcea avea 30 de paturi, iar în 1900 aici au fost trataţi 466 de bolnavi. Personalul instituţiei era format din medicul oraşului, un administrator, un subchirurg, trei infirmieri, trei bucătari şi un rândaş.
 
La Spitalul Rural Babadag existau, de asemenea, 30 de paturi iar în 1898 aici au fost consemnate peste 700 de internări. Unităţi medicale similare (spitale comunale şi rurale) funcţionau şi la Isaccea, Măcin, Sulina etc.
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
Căpitanul M.D. Ionescu - „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea: Geografia matematică, fisică, politică, economică şi militară“, Bucureşti, 1904, p.63-76
 
Anuarul Statistic al României 1904, Bucuresci, Imprimeria statului
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Eroii Histriei (II) Amiralul Hegesagoras și expediția pentru salvarea Apolloniei. Binefăcătorii cetății
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

19 Nov 2018 302

Bandele de tâlhari suprimate de autoritățile române în Dobrogea anului 1880

19 Nov 2018 511

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Prima zi de școală din viața lui Petre Frangopol. „Tu ai nume grecesc, dar ești român“

17 Nov 2018 480

#Dobrogeaetnică „Toate popoarele din Balcani și din jurul Pontului Euxin erau aici“. Filologul grec Stavros Manesis, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

17 Nov 2018 372

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Dansuri și cântece tătărești (III)

17 Nov 2018 791

Răsfăț culinar și cultural la 140 de ani de Dobrogea! La ce evenimente sunt invitați constănțenii

16 Nov 2018 359

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, Filiala Constanța La școlile din Siminoc și 23 August - sărbătorirea Zilei Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 393

La Mihail Kogălniceanu Noile generații ale comunității turco-tătarilor și aromânilor au cinstit Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2018 879

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre sfârșitul lumii, cutremure și cina în familie (II)

16 Nov 2018 571

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Haig Acterian - povestea de dragoste desprinsă din tragediile shakespeariene

16 Nov 2018 479

#Dobrogeaetnică Moravuri tătărești din Pervelia. Extrase din „Analele Dobrogei“. Despre căsătorie, porecle și anecdote obscene (I)

15 Nov 2018 1190

ZIUA de Constanţa vă prezintă „Imnul Centenar“, compus de Ovidiu Komornyik, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, interpretat de vocile de aur ale muzicii uşoare

15 Nov 2018 671

Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)

15 Nov 2018 753

Târg cu produse tradiţionale de Ziua Dobrogei, la Pavilionul Expoziţional. Ce surprize le sunt pregătite constănţenilor (galerie foto)

15 Nov 2018 1014

Primarul comunei Cumpăna, ec. Mariana Gâju, mesaj pentru dobrogeni „Dumnezeu să binecuvânteze România! La mulţi ani, Dobrogea!“

15 Nov 2018 287

#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Din Medgidia până la Casa Albă a Statelor Unite - Kemal Karpat, istoric, sociolog şi om de bază pe trei continente

15 Nov 2018 441

#Dobrogeaetnică Primul bibliograf al Dobrogei, Stan Greavu-Dunăre, de azi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Nov 2018 425

Interviu live de Ziua Dobrogei Imnul Dobrogei, festivalurile Constanței îngropate politic și soarta artistului român pe care îl plângem trei zile și apoi îl uităm (video)

15 Nov 2018 531

Târg de bunătăți la Școala Gimnazială ,,Grigore Moisil” Năvodari, cu ocazia Zilei Dobrogei (galerie foto)

14 Nov 2018 328

Seară folclorică de Ziua Dobrogei, la Sala Sporturilor din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 341

Ziua Dobrogei Mesaj transmis de Simona Halep

14 Nov 2018 369

De Ziua Dobrogei, mai mulți copaci au fost plantați la granița dintre județele Constanța și Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 755

Ziua Dobrogei Ce mesaj a transmis Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre/ Black Sea House Constanța

14 Nov 2018 243

“140 de ani de la Unirea dintre Dobrogea și Patria Mamă, România”, omagiați de Asociația “Dobrogea Unită”(galerie foto)

14 Nov 2018 446

Ziua Dobrogei, desfășurată la Liceul Tehnologic Poarta Albă, județul Constanța (galerie foto)

14 Nov 2018 241

Reuniune afectiv-memorială, închinată Dobrogei, la Şcoala „Ciprian Porumbescu”

14 Nov 2018 645

Ziua Dobrogei, sărbătorită la Monumentul Independenței din Tulcea (galerie foto)

14 Nov 2018 342

„Bibliografia Dobrogei - 425 a.Hr. - 1928 d.Hr.“, de S. Greavu - Dunăre

14 Nov 2018 174

Ziua Dobrogei. Senatorul PSD Constanța, Ștefan Mihu a susținut o declarație politică în ședința Senatului

14 Nov 2018 349

Ce mesaj a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 213

Ziua Dobrogei la Constanța. Seniorii invitați la o porție de mâncare tradițională în mai multe parcuri (galerie foto)

14 Nov 2018 587

Ziua Dobrogei. Ce mesaj a transmis primarul Decebal Făgădău la împlinirea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România

14 Nov 2018 248

Muzeul de Artă Populară Constanța celebrează Ziua Dobrogei prin Ziua Porților Deschise

14 Nov 2018 229

Forțele Navale Române vor sărbători Ziua Dobrogei, prin activități cu caracter militar și cultural

14 Nov 2018 354

Mai multe evenimente organizate de Asociația Dobrogea Unită, de Ziua Dobrogei

14 Nov 2018 329

140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă. Ce mesaj le transmite deputatul Robert Turcescu dobrogenilor de ziua lor

14 Nov 2018 284

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea pictorului tulcean Victor Rusu Ciobanu. A fost premiat de celebre instituții internaționale

14 Nov 2018 249

#Dobrogeaetnică Repere și somități. Coloniștii germani de acum 100 de ani. Printre ei, arhitectul-șef al orașului, care a clădit Portul Constanța

14 Nov 2018 476

#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“

14 Nov 2018 392

Comunităţi străine stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Turcii (I)

14 Nov 2018 1159

Interviu cu profesorul Stoica Lascu „Reintegrarea Dobrogei este termenul care acoperă cel mai bine și în chip real procesul istoric“ (document)

14 Nov 2018 1029

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Studenții de la UMC vor afla ce îi leagă de istoricul Adrian V. Rădulescu, prin vizionarea documentarului dedicat acestuia

14 Nov 2018 353

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

14 Nov 2018 777

Constănţenii, invitaţi să guste preparate tradiționale, de Ziua Dobrogei. Iată unde se află corturile special amenajate!

13 Nov 2018 4633

Intrare libera în instituțiile din subordinea Consiliului Județean Constanța, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 385

Cazinoul din Constanţa, în vreme de război. Eveniment cultural, de Ziua Dobrogei

13 Nov 2018 532

Ziua Națională a Dobrogei, omagiată de ISJ Constanța prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”

13 Nov 2018 540

#Dobrogeaetnica George Călinescu - „Cutare face o istorie a artei, altul o teorie, numai K.H. Zambaccian se logodește cu tabloul“

13 Nov 2018 346

Poveştile Histriei (II) Moştenirea centurionului Saturninus, veteranii romani şi tragedia lui Chrysippos

13 Nov 2018 334

#Dobrogeaetnică Ziua Dobrogei, sărbătorită la Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ din Mihail Kogălniceanu

13 Nov 2018 672