Invitati

Vlad Țepeș, „domnul Daciei“, în narațiunile bizantine, rusești, italiene și germane (III). Relatări privind perioada 1461-1462

Există mai multe izvoare italiene scrise, din perioada 1461-1462, care fac referire la Vlad Țepeș și la faptele sale de arme. Un diplomat al ducatului Milano, aflat în solie la Veneția, află multe detalii despre ce se întâmplă în Țara Românească și transmite aceste informații în scrisorile trimise unor personalități din orașul natal.
 

 
Acest sol, pe nume Antonio Guidobono (Antonius Guidobonus) menționează în scrisorile sale din 30 iulie și 10 august 1462 următoarele:

"Turcul a fost înfrânt, prins și omorât, cu 40.000 de turci, de către români și unguri", respectiv "turcul s-a retras mult îndărăt, din cauza foamei și pentru că a văzut cum românul arsese orice lucru prin câmpiile sale."

 
Un alt milanez, Aloysio Gabriel, întâlnește un albanez eliberat, martor la campania otomană din Țara Românească. În baza informațiilor primite de la acesta, Aloisio scrie despre victoria lui Țepeș în Atacul de Noapte:

"Într-o noapte (Sultanul) fu asaltat de armata românilor. Și au murit în partea de armată unde făcuseră tabără pașa și vizirul, cam 30.000 de azapi (n.a. azap - pedestraș, infanterie ușoară) și altă lume, în număr de 50.000 de turci, astfel că văzând Domnul turc că nu este chip să îl lovească pe așa-zisul Domn Român, fiindcă era concentrat în loc întărit, înconjurat de mlaștini, și temându-se de armata ungurilor care era așteptată în ajutorul românilor, făcu drumul înapoi pe Marea Neagră și cu foarte mare lipsă de hrană pentru armată și cai, ei se întoarseră la Adrianopol în dezordine, cum s-a spus".

 
Cele mai importante informații ne sunt însă oferite de către un al treilea italian. Este Niccolo de Modrussa, un legat papal, trimis de Papa Pius al II-lea în Ungaria, pentru a discuta cu regele Matei Corvin despre o nouă cruciadă anti-otomană. Modrussa ajunge la Buda în toamna lui 1462, iar aici îl întâlnește pe Vlad Țepeș, care își încheiase domnia și se afla captiv la unguri, fiind acuzat că ar fi încercat să încheie o pace cu Mohamed al II-lea.

Niccolo de Modrussa este singura sursă directă, singurul care îl cunoaște efectiv pe Țepeș și scrie apoi despre el, cuvintele sale fiind păstrate de-a lungul secolelor. Modrussa a scris o carte numită "De Bello Gothorum" (Despre războiul goților), în care găsim fragmente extraordinar de interesante. În același timp, grație lui Modrussa avem singurul portret real al lui Vlad Țepeș.
 
Iată cum povestește legatul papal întâlnirea sa cu voievodul Țării Românești:

"Pe tiranul acesta al Valahilor, Dracul, nume cu care ei numesc Diavolul, l-am văzut captiv pe când îndeplineam funcția de legat al papei Pius al II-lea pe lângă regele hunilor (n.a. al ungurilor).

Era nu foarte înalt, dar foarte vânjos și puternic, cu înfățișarea crudă și înfiorătoare, cu nasul mare și acvilin, nările umflate, fața subțire și puțin roșiatică, în care genele foarte lungi înconjurau ochii verzi și largi deschiși iar sprâncenele negre și stufoase îi arătau amenințători. Fața și bărbia erau rase, cu excepția mustății..."

 
Modrussa îl apreciază pe Țepeș în calitatea de conducător de oști, pentru curajul, vitejia și dârzenia sa, virtuți pe care le-a demonstrat în lupta cu otomanii. El spune că Țepeș a știut foarte bine să își convingă oștenii să îl urmeze:

"I-a convins ușor să invadeze tabăra dușmană, cu trupele-i împărțite, și fie să cadă vitejește în luptă, cu glorie și cinste, fie... să se răzbune împotriva dușmanului într-un chip nemaipomenit... A făcut măcel mare".
 
(Va urma)
 
Bibliografie
 
FONTES - Izvoarele Istoriei României, vol.IV - "Scriitori și acte bizantine - Secolele IV-XV", publicate de Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae Șerban Tanașoca, Tutor Teotoi; Edit. Academiei RSR, București, 1982; p.435, 437, 501-517
 
Ioan Bogdan - "Vlad Țepeș și narațiunile germane și rusești asupra lui. Studiu critic", București, Edit. Librăriei Socecu&Comp, București, 1896
 
Ioan-Aurel Pop - "Mărturii italiene despre asaltul otoman, din vara anului 1462, asupra creștinătății"; Textele în original se regăsesc la Anexe documentare p.24-28; articol accesat pe site-ul dspace.bcucluj.ro pe data de 2.02. 2019
 
Șerban Papacostea - "Cu privire la geneza și răspândirea povestirilor scrise despre faptele lui Vlad Țepeș",p.159-165, articol publicat pe site-ul macedonia.kroraina, accesat pe 4.02.2019, citate din "De Bello Gothorum", de Niccolo de Modrusa
 
Ștefan Andreescu - "Vlad Țepeș, Dracula - Între legendă și adevăr istoric", Edit.Univers Enciclopedic, 2015
 
Vasile Mărculeț - "Cum a ajuns Vlad Țepeș cel mai sângeros domnitor", historia.ro, articol accesat pe 2.02.2019
 
Vasile Mărculeț - "Relațiile moldo-muntene dintre 1457-1462. Între colaborare politică și confruntare militară", articol apărut în revista Carpica XXXV

Sursa foto: Imaginea reprezintă o ilustrație din cartea „Istoria Dobrogei“, de Ion Bitoleanu și Adrian Rădulescu, lucrare disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța  
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 și 25 și a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoția 1992. A urmat cursurile Facultății de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti și este licențiat în Criminalistică. După absolvirea facultății, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă și timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanța, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură și Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător și scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă și astăzi realizarea de filme documentare și publică materiale de promovare a istoriei și culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie și Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“, din Iași. Este autorul seriei de trei volume „Poveștile Mării Negre“ și al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărți publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (II). Relatări privind perioada 1461-1462
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea A fost odată Săptămâna Teatrelor de Păpuşi la... mare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Apr 2019 365

#citeşteDobrogea In Memoriam Enache Puiu, la 91 de ani de la naştere

18 Apr 2019 632

LIVE VIDEO-TEXT Documentarul „Adrian V. Rădulescu – ctitorul”, proiectat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. Participă personalități de prim rang ale Marinei Române (galerie foto+video)

16 Apr 2019 977

#AdrianV.Rădulescu-ctitorul Vizionare specială a documentarului „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, la sediul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“

13 Apr 2019 1149

#citeșteDobrogea George Sarry, de astăzi în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța. Unul dintre cele mai valoroase memoriale din istoria literaturii de detenţie

02 Apr 2019 848

#citeșteDobrogea Unde ești tu, Dobroge, de altădată? Ce-am avut și ce-am pierdut. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

01 Apr 2019 1029

#citeşteDobrogea Semicentenarul „Spitalului Mare“. Interviu cu dr. Ioan Alupoaie, primul director. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Mar 2019 1058

In Memoriam Kemal Hașim Karpat. Ultimul mesaj adresat dobrogenilor, prin intermediul ZIUA de Constanța (galerie foto)

22 Feb 2019 2124

#citeşteDobrogea Şi-a închinat tinereţea „Bibliografiei Dobrogei“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2019 746

#citeşteDobrogea Primul ghid, de la 1937, al exponatelor Muzeului de Arheologie Constanţa, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

19 Feb 2019 751

„Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei”, de Ioan Micu

18 Feb 2019 620

Vlad Ţepeş, „domnul Daciei“, în naraţiunile bizantine, ruseşti, italiene şi germane (IV). Relatări privind perioada 1461-1462

16 Feb 2019 2014

#scrieDobrogea Istoria culturală a Dobrogei trebuie eternizată. „A dispărut creatorul, dar îi va supraviețui creația“ (galerie foto)

15 Feb 2019 1170

Articol despre Simion Tavitian - Publicatia Ararat, nr. 22, 16-30 noiembrie 2005

15 Feb 2019 359

#citeşteDobrogea Scrisoarea domnitorului Carol către tatăl său. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2019 1998