Motivare! Chirurgul Mircea Beuran, achitat definitiv pentru luare de mită – „fapta nu există“

 
 

• Medicul chirurg Mircea Beuran, fostul președinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv șef al Disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită.
• Recent, printr-o decizie definitivă, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis achitarea definitivă a medicului chirurg Mircea Beuran -  „fapta nu există“!
• În final, Curtea de Apel a constatat că medicul Mircea Beuran a fost reținut pe o perioadă de 24 ore, începând de la data de 13.02.2020, ora 20:00, până la data de 14.02.2020, ora 20:00 și arestat la domiciliu de la data de 14.02.2020 până la data de 12.03.2020.

 
Judecătorii de la Curtea de Apel București și-au motivat hotărârea prin intermediul căreia au decis achitarea definitivă a medicului Mircea Beuran, fostul președinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv șef al Disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, acuzat de luare de mită.
 
Magistrații au ajuns concluzia fapta nu există!

Conform DNA, „în data de 18 decembrie 2018, inculpatul Beuran Mircea, în calitățile menționate mai sus, ar fi primit de la o persoană, medic într-o unitate spitalicească din București (martor în cauză), bani și bunuri în valoare de peste 10.000 de euro, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu“.
 
„Concret, inculpatul ar fi primit banii respectivi în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, relative la ocuparea de către martor a unui post de asistent universitar pe perioadă determinată (în specialitatea chirurgie generală în cadrul U.M.F. „Carol Davila” București), îndatoriri ce puteau fi realizate de către inculpat prin oricare din actele care intrau în competența sa, în oricare din calitățile sale menționate anterior“, conform DNA.
 
„Declarații marcate de o serie de inconsecvențe“
 
În motivarea deciziei, Curtea de Apel reține, printre altele, că „după analiza detaliată a declarațiilor martorei-denunțătoare, Curtea constată că acestea sunt marcate de o serie de inconsecvențe, contradicții și lipsă de suport probatoriu solid“.
 
„Lipsa de credibilitate și fiabilitate a acestor declarații dar şi lipsa unei colaborări  consistente a acestora cu alte injloace de probă administrate în cauză, afectează semnificativ capacitatea lor de a susține acuzația formulată împotriva inculpatului. Drept urmare, în absența unor probe robuste și convingătoare, Curtea consideră că declarațiile martorei-denunțătoare nu pot forma temeiul unei soluții de condamnare și nu pot fundamenta o hotărâre de vinovăție împotriva inculpatului“, potrivit motivării.
 
„În ceea ce priveşte declaraţiile martorilor (...), Curtea, aşa cum a subliniat anterior, constată că depoziţiile acestora oferă date ce au ca suport factual informaţii pe care martorii le cunosc de la martora denunţătoare, aceştia neputând oferi organelor judiciare informaţii care să conducă către concluzia clară că faptele de care este acuzat inculpatul se circumscriu infracţiunii de luare de mită“, conform magistraților de la Curtea de Apel.
 
Curtea constată că nici depoziţiile altor două martore nu au oferit date care să susţină aspecte relevante sub aspect probator, „martorele nefiind prezente la momentul pretinsei remiteri a sumei de bani de către martora denunţătoare către inculpat şi neavând cunoştinţă despre eventuale promisiuni ferme oferite de către acesta din urmă către (...) în sensul scoaterii la concurs a postului respectiv“.
 
„Discuţii referitoare la statele de funcţii există în fiecare an“
 
„Împrejurarea că la un anumit moment inculpatul poartă o discuţie cu martora (...) referitoare la statele de funcţii nu poate avea relevanţă sub aspectul stabilirii unui comportament neconform al inculpatului determinat de o posibilă remitere a unei sume de bani, din chiar depoziţia martorei Curtea reţinând că astfel de discuţii referitoare la statele de funcţii există în fiecare an“, se mai arată în motivarea judecătorilor.
 
Analizând materilul probator al dosarului, instanța de apel a constatat că nu este menționat nicăieri în rechizitoriu, în nicio ordonanță a procurorului, faptul că medicul ar fi săvârșit presupusa infracțiune și în calitatea sa de funcționar cu atribuții de control.
 
„Dimpotrivă, chiar din motivarea parchetului rezultă că inculpatul nu avea atribuții de control, ci de evaluare și analiză“, au mai explicat judectorii Curții de Apel.  
 
Peste 10.000 de euro, competența DNA
 
Mai departe, în ceea ce priveşte natura şi calitatea obiectului real al infracţiunii de luare de mită de care este acuzat inculpatul, respectiv valoarea pretins a fi fost acceptată de acesta, şi anume suma de 10.007,5 euro, Curtea apreciază că pentru a stabili cu rigurozitate individualizarea obiectului mitei, acest aspect fiind de natură a clarifica problema competenţei privind efectuarea urmăririi penale de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticoruţie – Structura Centrală, se impune anumite precizări referitoare la bunurile pretins dobândite prin infracţiunea analizată.
 
Astfel, Curtea arată că pentru a se realiza conţinutul infracţiunii de luare de mită, este necesar ca făptuitorul să pretindă, să primească ori să accepte remiterea unei sume de bani sau a altor foloase care nu i se cuvin în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în atribuţiile acestuia de serviciu. În acest sens, Curtea apreciază că norma de incriminare vizează sancţionarea comportamentului ilicit al unei persoane care, pentru a încălca legea, primeşte o sumă de bani ori alte foloase necuvenite.
 
În ambele situaţii, Curtea reţine că, atât sumele de bani, cât şi foloasele necuvenite, trebuie să fie apte să determine făptuitorul să adopte un comportament ce intră în conflict cu norma penală.
 
„Conform normelor care reglementează competenţa de efectuare a urmăririi penale de către DNA, valoarea sumei ce face obiectul infracţiunii trebuie sa fie mai mare de 10.000 euro. arată că, daca în privinţa sumei de 10.000 euro, nu pot exista suspiciuni cu privire la aptitudinea acesteia de a determina un posibil comportament ce intră în sfera ilicitului penal din partea inculpatului, în ceea ce priveşte suma de 7,5 euro, sumă ce reprezintă valoarea estimată a cutiei în care ar fi fost remisă suma de bani, Curtea apreciază că aceasta este de natură a spori în mod artificial valoarea mitei probabile, doar adăugarea acesteia de către reprezentanţii Ministerului Public, fiind de natură a atrage competenţa de efectuare a urmării penale de către Direcţia Naţională Anticorupţie“.
 
7.5 euro
 
Curtea apreciază că, în raport de persoana inculpatului, pregătirea profesională a acestuia funcţiile deţinute, împrejurarea că remiterea de către martora denunţătoare a unei cutii de carton în valoare declarată de 7.5 euro a fost contorizată ca fiind determinantă în convingerea inculpatului în adoptarea unui comportament neconform normei penale incriminate, apare ca fiind contrară tocmai scopului pentru care legea sancţionează astfel de comportamente.
 
Soluţia primei instanţe este legală şi temeincă
 
Față de toate aceste considerente, apreciind de asemenea că, în raport de cele expuse, lipsa aptitudinii materialului probator de a susţine acuzaţia penală, dincolo de orice îndoială rezonabilă, fundamentează convingerea instanţei de control judiciar că soluţia primei instanţe este legală şi temeincă, Curtea apreciază că nu este necesar a analiza restul criticilor parchetului cu privire la soluţia apelată.
 
Arestat la domiciliu
 
În final, Curtea de Apel a constatat că medicul a fost reținut pe o perioadă de 24 ore, începând de la data de 13.02.2020, ora 20:00, până la data de 14.02.2020, ora 20:00 și arestat la domiciliu de la data de 14.02.2020 până la data de 12.03.2020.
 
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Vasile Delicoti, primarul de la Poarta Albă, achitat pentru purtare abuzivă!
 
Omul de afaceri Fati Marian Sorin, achitat!