Dublă premieră în istoria României! Constănţeanca Sevil Shhaideh, al 20-lea şef de Guvern?! Galeria premierilor postdecembrişti

În perioada 1989 - 2016, România a avut 19 premieri sau premieri interimari, toţi bărbaţi. Luna decembrie 2016 a venit cu o nominalizare, în premieră, pentru funcţia de prim-ministru: o femeie, în persoana constănţencei Sevil Shhaideh.
 
Primul şef de Guvern al României după Revoluţia din decembrie 1989 a fost Petre Roman (născut în 1946), cel care a condus Executivul din partea FSN în perioada 26 decembrie 1989 - 16 octombrie 1991 în Guvernele Roman I, II şi III. Tot din partea FSN, în perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, premier a fost Theodor Stolojan (născut în 1943). După acesta, la Palatul Victoria a ajuns pentru patru ani (19 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996), din partea PDSR, Nicolae Văcăroiu (născut în 1943).
 
În 12 decembrie 1996, odată cu victoria în alegerile parlamentare a Convenţiei Democrate din România (CDR), PNŢCD l-a promovat ca premier pe actualul Avocat al Poporului, Victor Ciorbea (născut în 1954). Ciorbea a condus guvernul cu numărul 112 în istoria României, în perioada 12 decembrie 1996 - 17 aprilie 1998, cu menţiunea că, în perioada 30 martie - 17 aprilie 1998, această funcţie a fost deţinută ca interimar tot de un membru PNŢCD, Gavril Dejeu (născut în 1932).
 
În iarna aceluiaşi an, un alt ţărănist venea la Palatul Victoria ca premier - Radu Vasile (1942-2013), iar în perioada 13 decembrie - 22 decembrie, interimatul a fost asigurat de Alexandru Athanasiu (născut în 1955), la propunerea PSDR. Pentru un an şi puţin, mai precis în perioada 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000, Executivul de la Bucureşti a fost condus de independentul Mugur Isărescu (născut în 1949), actualul guvernator al Băncii Naţionale a României.
 
Victoria PDSR - transformat în PSD - în alegerile parlamentare din iarna anului 2000 avea să aducă României Guvernul Năstase, condus de preşedintele partidului, Adrian Năstase (născut în anul 1950), în perioada 28 decembrie 2000 - 21 decembrie 2004, cu o scurtă „pauză“, pe final de mandat, când prim-ministru interimar a fost un alt social-democrat Eugen Bejinariu (născut în 1959).
 
În iarna anului 2004, Alianţa „Dreptate şi Adevăr“ PNL - PD obţinea susţinerea populaţiei pentru preluarea guvernării. Astfel, Călin Popescu Tăriceanu (născut în 1952), liderul PNL, era promovat premier cu susţinerea ADA PNL - PD pentru perioada 29 decembrie 2004 - 5 aprilie 2007, dar a reuşit să îşi menţină poziţia până pe 22 decembrie 2008, întrucât PNL a atras atunci de partea sa susţinerea Guvernului Tăriceanu în Parlament de către reprezentanţii PSD.
 
După epoca PNL - PSD, la putere venea PD-L şi, odată cu democrat-liberalii şi guvernele Boc I şi II, conduse de Emil Boc (n. 1966, actualul primar al municipiului Cluj-Napoca) - 22 decembrie 2008 - 6 februarie 2012. Pentru trei zile (6 - 9 februarie 2012), activitatea Guvernului a fost coordonată de independentul Cătălin Predoiu (n. 1968, fost ministru al Justiţiei). Acestuia i-a urmat un alt independent - Mihai Răzvan Ungureanu (n. 1968, fost şef al SIE), care a fost premier în perioada 9 februarie - 7 mai 2012, şi social-democratul Victor Ponta (n. 1972), care a condus Cabinetul Ponta I până în data de 21 decembrie 2012.
 
Victoria detaşată a USL în alegerile parlamentare din iarna anului 2012 l-a readus pe Victor Ponta la Palatul Victoria, unde a „tronat“ până pe 22 iunie 2015 în Guvernele Ponta II, III şi IV. Din 22 iunie 2015 până în 9 iulie 2015, cât Ponta a fost în concediu, coordonarea activităţii Executivului, ca premier interimar, i-a revenit lui Gabriel Oprea (n. 1961), vicepremier şi ministru de Interne la acea vreme, fost preşedinte al UNPR.
 
De altfel, Cabinetul Ponta IV a avut o soartă mai zbuciumată. A început cu Ponta la cârmă, i-a urmat Oprea, apoi a revenit Ponta pentru perioada 9 iulie 2015 - 5 noiembrie 2015, iar finalul de mandat al acestui cabinet s-a derulat sub bagheta lui Sorin Cîmpeanu, ca premier interimar, până pe 17 noiembrie 2015, propus de ALDE.
 
Tragedia de la clubul Colectiv din Bucureşti a determinat ieşirea în stradă a oamenilor şi, implicit, schimbarea Guvernului cu unul tehnocrat, condus, din 17 noiembrie 2015 şi până la învestirea viitorului Executiv, de fostul comisar european Dacian Julien Cioloş, independent (născut în anul 1969).

Cifra 20, dedicată unei femei!?

Ieri, preşedintele PSD Liviu Dragnea a făcut publică propunerea coaliţiei PSD - ALDE pentru funcţia de prim-ministru al României. Flerul mass-mediei a dat greş, niciunul dintre numele vehiculate de presă nefiind rostit de liderul PSD în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohhanis. Astfel, propunerea avansată şefului statului este Sevil Shhaideh, ceea ce poate constitui pentru constănţeni un motiv de mândrie.
 
Aceasta este născută pe 4 decembrie 1964, a absolvit în anul 1987 Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Planificare Economică şi Cibernetică. În 1995, a obţinut calificarea de expert în administraţia publică de la organizaţia USAID din Washington. De la aceeaşi organizaţie a primit, şase ani mai târziu, calificarea de manager ONG. Ulterior, în anul 2002, a devenit manager proiect, calificare atestată de Oracle University, iar în 2004, a primit calificarea de manager proiect de la PM Solutions România. Între anii 2005-2007, a urmat cursuri de master în Managementul Proiectelor de Afaceri la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice. Activitatea profesională a început-o în 1991, ca analist programator la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanţa. În perioada 1991-1993 a fost manager sisteme informatice la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa.
 
Din anul 1993 până în 2007 a lucrat în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), având funcţia de director sisteme informatice. În perioada 2007-2012, a fost şef al Direcţiei Generale de Proiecte din CJC, precum şi coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR). Cu 20 de ani lucraţi în cadrul CJC, Sevil Shhaideh avea să se apropie din anul 2004 de fostul preşedinte al CJC, Nicuşor Daniel Constantinescu.
 
Odată cu implicarea sa în activitatea UNCJR, a început şi colaborarea cu actualul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea. Cei doi au lucrat împreună aproape şase ani şi amândoi au părăsit Uniunea în 2012. Dar au rămas nedespărţiţi, întrucât ambii şi-au mutat activitatea la Guvern, Dragnea ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, Shhaideh ca secretar de stat în acelaşi minister.
 
Cunoştinţe vechi
Ce au în comun Sevil Shhaideh şi Liviu Dragnea (documente)

Însă, în timp, funcţia deţinută de Dragnea avea să fie, nu pentru mult timp, deţinută chiar de mâna sa dreaptă, Sevil Shhaideh. Dosar de politician
„Povestea numirii doamnei Sevil Shhaideh la ministerul Dezvoltării, o telenovelă politică” (video)

Asta avea să-i aducă un dublu „câştig“: îşi începe mandatul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în luna mai 2015, post eliberat în luna noiembrie a aceluiaşi an, iar cei doi social-democraţi - Dragnea şi Constantinescu - îi devin naşi. Sevil Shhaideh este membră a PSD din luna iulie a anului trecut.

Dublă premieră pentru istoria României

Dacă Sevil Shhaideh va fi desemnată de preşedintele Klaus Iohannis ca viitorul prim-ministru al României, atunci românii vor avea parte de două premiere istorice. Ţara noastră va avea prima femeie prim-ministru din istorie şi, ţinând cont de religia lui Sevil Shhaideh, România va avea primul premier de religie musulmană.